Dezbatere privind Statutul politistului la Ministerul de Interne. ONG-ul Alianta pentru combaterea abuzurilor atrage atentia ca "I se da politistului o putere foarte mare, se poate ajunge la umilirea cetateanului"

Sindicatele politistilor si organizatiile non-guvernamentale au avut pareri impartite in cadrul dezbaterii referitoare la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice organizate, luni, de Ministerul Afacerilor Interne. Daca Alianta pentru combaterea abuzurilor a sustinut ca prin noul proiect de lege i se da politistului o autoritate mult prea mare, putand, prin anumite masuri, sa-l umileasca pe cetatean, unele sindicate sunt de parere ca legea este facuta in favoarea cetateanului si nu pentru a intari autoritatea organelor de ordine publica, potrivit News.ro.

Pe de alta parte, APADOR-CH si Active Watch sustin pachetul legislativ, cu doar cateva observatii referitoare la formularea unor termeni vagi, care ar putea crea probleme in aplicarea legii.

La dezbaterea organizata luni de Ministerul de Interne au participat atat sindicate ale politistilor, cat si ONG-uri. Discutiile pe marginea proiectului de lege privind statutul politistului au fost aprinse, durand mai bine de trei ore.

Alianta pentru combaterea abuzurilor considera ca prin acest pachet legislativ i se da politistului o autoritate prea mare, iar unele masuri se suprapun cu prevederile Codului penal: „I se da politistului o putere foarte mare. Ajunge sa faca foarte multe lucruri, de la a pune cetateanul sa faca mersul piticului, pana la a-i intra in casa fara mandat si a-l da afara ca sa securizeze locul. Sunt lucruri grave, suprapuneri peste lucruri prevazute in Codul Penal. Se intampla niste fenomene ciudate. Politistul, printr-o bagheta magica, transforma contraventia in infractiune. Avem o struto-camila juridica. Nu se poate asa ceva. Mai avem o struto-camila, la jignirea politistului”, spune Codrut Feher, membru al Aliantei

El este de parere ca a-i impune unui cetatean sa adopte o pozitie inofensiva este umilitor pentru oamenii care nu reprezinta un pericol si i se pare ridicol ca un refuz sa fie interpretat ca o intentie de a-i face rau politistului: „Asta este ridicolul situatiei, daca refuzi sa faci ce spune politistul, este interpretat ca o intentie de a-l strange de gat. Asta mi se pare o aberatie cumplita”, a subliniat Feher.

Sindicatele politistilor sustin, insa, ca proiectul de lege este de fapt creat pentru cetateni, „nu pentru a transforma politistii in supereroi”: „Sa nu uitam ca exista politisti care au ajuns sa nu mai aplice legea de teama consecintelor. Protectia politistilor este acum inexistenta. Autoritatea politistului este stirbita nu din cauza legii, ci din cauza lipsei efectelor ei. Noi putem modifica legea, dar cand politistii sunt macelariti, iar infractorii raman liberi, exista o problema. Sustinem acest pachet legislativ, dar consideram ca este prea putin. (…) Acum, daca injuri un politist, este contraventie. Daca e invers, e purtare abuziva. Adica balanta este inclinata in favoarea cetateanului”, a afirmat liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica.

La randul sau, liderul Pro Lex, Vasile Lincu, a spus ca proiectul de lege nu va rezolva lipsa autoritatii politistului, dand exemplu o masura prevazuta in proiect referitoare la faptele antisociale, care spune ca refuzul in repetate randuri de a inceta deranjarea linistea va fi pedepsit cu inchisoarea: „Avem cazuri in care politistii au fost sesizati sa mearga la interventie, au aplicat contraventia si au aplecat fara sa se schimbe nimic. Cetatenii aveau impresia ca politia a cazut la intelegere cu cei care incalcau legea si nu au rezolvat nimic. Nu rezolvam o problema concreta, ma refer la faptele antisociale. Dar daca nu deschide usa ce se intampla?”, a intrebat liderul sindical in cadrul dezbaterii.

In acelasi timp, APADOR-CH si Active Watch sunt de parere ca proiectul de lege este unul bun, util, pentru ca duce la restabilirea relatiei de incredere dintre cetatean si politist si creeaza un echilibru intre cei doi, insa tot mai exista cateva puncte de lamurit, in sensul ca unele expresii sau formulari sunt prea vagi sau masurile se suprapun cu prevederile Codului Penal.

„Avem in continuare puncte pe care le consideram critice. Referitor la jigniri, articolul este formulat prea vag. Atrag atentia ca exista in Codul penal ultrajul – ma refer la amenintare, nu la expresii. Iar sintagma „gesturi ofensatoare” este si mai vaga. Trebuie sa sanctionam gradual aceste fapte si sa nu ajungem la infractiune brusc de la fapte minore”, a explicat reprezentantul APADOR-CH.

Referitor la posibila pedeapsa cu inchisoarea in cazul folosirii cuvintelor sau expresiilor jignitoare sau obscene, in public, impotriva unui organ de urmarire penala sau de ordine publica, aflat in timpul lucrului, Active Watch a atras atentia ca nu ar trebui ca cineva sa faca inchisoare pentru cuvinte, mai ales ca acestea pot fi interpretate subiectiv. La fel si in cazul gesturilor ce pot fi obscene sau nu, in functie de contextul in care sunt facute.

￢Libertatea de exprimare trebuie considerata ca un drept fundamental. Noi consideram ca pentru cuvinte nu ar trebui sa facem inchisoare. Nu suntem de acord cu pedepsea cu inchisoarea pentru cuvinte. Pentru ultrajul verbal, aici exista lectura subiectiva, iar riscul pentru abuz este urias. (…) Am avut prilejul sa dezbatem juridic semnificatia unui gest. Nu e un gest obscen, ci de suparare, iar contextualizarea este si ea foarte importanta. Legea este sustinuta de noi, pentru ca este utila, dar cu precautia de a pastra echilibrul￢, a spus Mircea Toma, de la Active Watch.

Potrivit proiectului de lege, va fi incriminata incalcarea repetata a legii, prin ignorarea avertismentelor politiei, fiind vizate faptele antisociale, care creeaza dinsconfort social. Legislatia actuala prevede sanctionarea contraventionala, prin amenzi cuprinse intre 200 si 1.500 de lei, insa prin acest proiect de lege se propune ca repetarea faptei sau refuzul de a inceta dupa ce politistul a dat mai multe avertizari sau amenzi sa fie infractiune si sa se pedepseasca cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani.

￢Uneori, astfel de evenimente sunt organizate cu buna stiinta, apreciindu-se ca este preferabila amenda in locul identificarii unor locatii adecvate pentru astfel de activitati; in unele cazuri, cei vizati propun chiar aplicarea amenzilor pana la epuizarea chitantierului, pentru a putea continua evenimentul fara a mai fi deranjati de organele de aplicare a legii￢, scrie MAI in expunerea de motive.

Initiatorii proiectului spun ca faptele prevazute de Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice vor fi in continuare sanctionate contraventonal, iar aplicarea amenzii sau avertismentului va fi instrumentul principal de restabilire a ordinii publice, insa considera ca repetarea sau refuzul de a inceta savarsirea faptelor dupa avertizarile politistului trebuie sa aiba masuri mai drastice, de natura penala.

Tot infractiune ar putea deveni si impiedicarea politistului de a legitima sau a conduce o persoana la sediul politiei, fapta fiind pedepsita cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

￢Intalnim situatii in care anumite persoane, desi nu fac obiectul unor masuri politienesti, ci doar asista (din curiozitate sau datorita conjuncturii) la acestea, impiedica luarea unor astfel de masuri fata de persoana vizata. Aplicarea unei amenzi contraventionale impotriva celor care impiedica organele de ordine publica sa legitimeze sau sa conduca o persoana la sediul politiei se dovedeste a fi ineficienta￢, explica initiatorii proiectului.

Va fi considerata infractiune si folosirea cuvintelor sau expresiilor jignitoare sau obscene, in public, impotriva unui organ de urmarire penala sau de ordine publica, aflat in timpul lucrului, fapta fiind pedepsita cu amenda sau cu inchisoare de la 3 luni la un an.

In acelasi timp, daca politistul are un astfel de comportament jignitor, este purtare abuziva si intra sub incidenteta Codului penal.

Pentru toate cele trei infractiuni propuse se aplica mai intai conditia avertizarii, se mai arata in proiect. Astfel, inainte de aplicarea pedepsei, politistul va avea obligatia de a avertiza persoana repsectiva prin cuvintele ￢Actiunea dumneavoastra este ilegala, continaurea acesteia atrage raspunderea penala, potrivit legii￢.

In plus, vor fi majorate limitele amenzii pentru refuzul persoanei de a se legitima, de la 100 ￢ 500 de lei la 500 ￢ 1.500 de lei, cu motivatia ca acest refuz al cetatenilor determina autoritatile statului la un consum de resurse suplimentare si creeaza o problema de eficienta operationala a activitatii politiei.

De asemenea, sunt clarificate cateva dintre obligatiile politistului, fiind prezentate in cuprinsul actului normativ si activitatile de negociere, asigurarea interventiei pentru eliberarea persoanelor sechestrate sau rapite, imobilizarea persoanelor care folosesc arme de foc sau alte mijloace care pot pune in pericol viata persoanei si asigurarea ripostei imediate ca reactie la un act de terorism iminent sau in desfasurare

MAI explica faptul ca, desi Politia Romana indeplineste astfel de misiuni si in prezent, era necesara mentionarea lor in lege.

Un alt articol din lege prevede ca, pe langa protectia magistratilor si a familiilor lor, Politia Romana sa asigure si protectia politistilor, demnitarilor cu atributii in domeniul afacerilor interne si a familiilor acestora, precum si a conducatorilor autoritatilor straine cu atributii in domeniul afacerilor interne sau justitiei, aflati in Romania in vizite oficiale sau in misiune.

In ceea ce priveste dreptul politistului de a legitima o persoana si de a o conduce la sediul politiei, legislatia actuala nu enumera explicit si detaliat situatiile in care se justifica o astfel de masura, astfel ca se propune introducerea acestora in noul text: daca incalca legea sau exista suspiciuni ca se pregateste sa faca asta, daca exista suspiciuni ca a fost prezenta la locul in care a fost savarsita o fapta ilegala sau stie ceva despre asta, daca persoana respectiva solicita sprijinul sau interventia organelor de politiei, daca descrierea acesteia se potriveste cu a unei persoane cautate de politie sau detine bunuri a caror descriere se potriveste cu cele cautate de politie. In plus, persoana legitimata va avea dreptul de a fi informata verbal de catre politist cu privire la motivul legitimarii. In cazul in care legitimarea nu a putut fi facuta pe baza actelor de indentitate, politistul va avea dreptul sa fotografieze persoana respectiva si sa ii ia amprentele, chiar fara consimtamantul persoanei.

O alta masura propusa este ca persoana care este dusa la sectie pentru verificare sa poata pleca dupa 24 de ore chiar daca nu i-a fost stabilita identitatea si va avea dreptul de a fi informata cu privire la motivele conducerii la sectie, de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii, de a fi asistata de un avocat, de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane cu privire la masura luata, ori a reprezentantilor diplomatici ai statului de provenienta in cazul cetatenilor straini sau de a fi consultata de un medic. In cazul minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate de exerctiu, politistul are obligatia de a informa reprezentantul legal cu privire la masura luata si de a nu lua declaratii de la acestea.

De asemenea, politistul va avea si obligatia de a intocmi un rapot scris care se inregistreaza in evidentele unitatii de politie. O copie a acestui raport va fi oferit persoanei in cauza sau reprezentantului legal. Raportul trebuie sa contina motivele conducerii persoanei la sectie, masurile realizate cu aceasta ocazie, modalitatea de exercitare a drepturilor ca urmare a aducerii la cunostinta, rezultatul controlului corporal, al bagajelor si al vehiculelor, daca au fost utilizate mijloace de constrangere, prezenta unor urme vizibile de violenta la momentul legitimarii si al finalizarii verificarilor, ora inceperii si finalizarii verificarii situatiei persoanei si luarii masurilor legale.

￢Prin aceasta, se urmareste eliminarea oricarei conduite arbitrare din partea politistului, dar si crearea unui instrument de protectie a acestuia, impotriva unor reclamatii abuzive. (…) Avand in vedere ca masura conducerii la sediul politiei poate fi luata pentru 12 sau cel mult 24 de ore, obligatia politistului de a detalia masurile realizate cu aceasta ocazie reprezinta un element important pe baza caruia se va putea verifica daca exista o justificare a perioadei petrecute de persoana la sediul politiei. Doar o verificare a identitatii persoanei in bazele de date nu va putea justifica prezenta persoanei la sediul politiei pana la limita maxima prevazuta de lege￢, se arata in expunerea de motive.

Proiectul de lege mai prevede ca politistul are dreptul sa foloseasca forta fizica, procedee de autoaparare sau lovituri, catuse sau alte mijloace adecvate de imobilizare, mijloace neletale, precum arme cu bile de cauciuc sau dispozitive cu electrosocuri, arme albe si de foc, mijloace adecvate sau, dupa caz, vehicule, pentru oprirea fortata, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spatii inchise in care se gasesc persoane si bunuri, ori pentru inlaturarea unor obstacole, insa toate acestea se fac dupa avertizarea prealabila asupra utilizarii acestora si dupa acordarea timpului necesar persoanei pentru a se conforma solicitarilor, dupa o „piramida a pericolului”.

Astfel, o rezistenta pasiva a cetateanului va determina utilizarea fortei fizice a politistului, o rezistenta activa va determina folosirea tehnicilor de autoaparare si lovituri, daca este agresiv si produce vatamari corporale vor fi utilizate mijloacele neletale, iar un comportament agresiv extrem va necesita implicit utilizarea armelor de foc.

In ceea ce priveste exercitarea obligatiei de a inlatura pericolele, politistul va avea dreptul de a patrunde intr-o locuinta sau in orice alt spatiu delimitat fara mandat, daca sunt indicii ca in locuinta exista o persoana in pericol, autorul unei infractiuni flagrante comisa prin folosirea unei arme ori substante explozive, narcotice sau paralizante, prin violenta, ori de catre o persoana mascata sau deghizata sau se afla autorul unui act terorist.

Cu toate acestea, inainte de a patrunde, politistul are obligatia de a raporta despre aceasta, iar dupa inlaturarea pericolului ori prinderea autorului infractiunii, trebuie sa iasa din spatiul respectiv fara a face perchezitii. De asemenea, politistul va realiza, la final, un raport scris, pecare, la cerere, il ofera in copie persoanelor carora le apartine sau care folosesc spatiul.

Actiunile politistului vor putea fi inregistrate cu mijloacele audio-video sau foto din dotare, fara consimtamantul persoanelor, mai prevede proiectul de lege.

Un text nou introdus in urma observatiilor formulate in cadrul procedurii de transparenta decizionala se refera la obligatia politistului de a se identifica. Astfel politistul va trebui sa isi faca cunoscuta calitatea, in prealabil, calitatea: daca este in uniforma, prein prezentarea verbala a numelui si a unitatii de politie din care face parte, daca este imbracat civil, prin prezentarea numelui, a unitatii de politie din care face parte si a legitimatiei de serviciu sau a insignei. Exceptie fac situatiile in care siguranta politistului sau rezultatul interventiei sunt periclitate. Politistul isi va face cunoscuta calitatea imediat ce acest lucru este posibil, iar interventia se va face prin anuntare: „Politia!”.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice a fost pus in dezbatere publica in 2 noiembrie pentru 20 de zile, termenul fiind ulterior prelungit, fiind preluate multe dintre observatiile APADOR-CH, unul dintre contestatari, care avertiza ca unele dintre propunerile de modificare a legilor in domeniul ordinii si sigurantei publice favorizeaza abuzurile.