Reforme în Italia – “venitul de cetăţenie”. Străinii, posibil discriminați. Ce impact vor avea noile măsuri asupra românilor din Peninsulă

Guvernul italian a aprobat decretul cu privire la “venitul de cetăţenie” şi “cota de pensionare 100”, prin care se îndeplinesc două din principalele promisiuni electorale ale coaliţiei la putere, formată din Mişcarea 5 Stele (M5S) şi Liga. În următoarele 60 de zile, decretul lege, care conţine norme deja în vigoare, va trece spre adoptare în Parlament. Cercetătorul Antonio Ricci a explicat pentru HotNews impactul pe care îl va avea reforma asupra cetăţenilor străini, printre care şi românii, ce ar putea fi discriminați.

Potrivit premierului Italiei, Giuseppe Conte, „noile măsuri adoptate vor ajuta circa 5 milioane de persoane care se află într-o situaţie de sărăcie şi vor permite pensionarea anticipată a un milion de persoane în următorii trei ani”.

„Este un moment istoric pentru Italia, punem bazele unui nou welfare state – stat social”, a spus la rândul său ministrul Muncii şi Dezvoltării Sociale, Luigi Di Maio.

Cine poate obţine „venitul de cetăţenie”

Iniţial, subvenţia a fost promisă de politicieni „doar italienilor”. Ca urmare a acuzaţiilor de discriminare însă, Guvernul a decis acordarea subvenţiei tuturor cetăţenilor, italieni şi străini, care îndeplinesc anumite condiţii. Una dintre condiţii este ca beneficiarii să aibă reşedinţa de cel puţin zece ani în Italia, dintre care ultimii doi ani de reşedinţă neîntreruptă. Celelalte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească potenţialii beneficiari: să aibă un indicator anual al situaţiei economice pe familie – ISEE, inferior sumei de 9.360 euro, să nu dispună de un patrimoniu imobiliar mai mare de 30.000 de euro anual – nu se ia în calcul prima casă, să aibă un patrimoniu financiar sub 6.000 de euro, care poate urca la 20.000 de euro pentru familiile din care fac parte persoane cu dizabilităţi.

Cum se obţine „venitul de cetăţenie”

Toate detaliile şi instrucţiunile pentru obţinerea subvenţiei vor fi publicate în luna februarie, a anunţat vicepremierul Luigi Di Maio, precizând că, în luna martie, va fi activ un site dedicat prezentării cererilor online. Dosarele vor putea fi prezentate şi la oficiile poştale sau la centrele de asistenţă specializate aflate pe teritoriul Italiei (CAF). Institutul Naţional de Securitate Socială va face verificările necesare pentru a stabili dacă se îndeplinesc condiţiile cerute de lege.

Obligaţiile beneficiarilor

Cei care vor primi „venitul de cetăţenie” se angajează să semneze un „acord de muncă”, unul „de formare profesională” sau un „acord de includere socială” – care prevede şi includerea în proiecte în folosul comunităţii, cu o durată indicată de până la 8 ore de prestaţii pe săptămână. Subvenţia va putea fi primită pe o durată de timp limitată: 18 luni, însă cererea va putea fi reînnoită. În cele 18 luni, beneficiarii vor primi oferte de muncă pe care trebuie să le accepte, având posibilitatea de a respinge doar două oportunităţi consecutive oferite. Primul loc de muncă oferit, în termen de 12 luni de la primirea subvenţiei, va fi la o distanţă de maximum 100 de kilometri de domiciliul beneficiarului (autorităţile au calculat că transportul până la locul de muncă este astfel de cel mult 100 de minute). În cazul unui prim refuz, a doua ofertă de muncă ar putea fi pe o rază de 250 de kilometri distanţă de casă, iar a treia şi ultima alternativă poate fi de pe întreg teritoriul naţional. Dacă nu acceptă cele trei variante propuse, beneficiarul pierde dreptul de a primi subvenţia.

Ce sume vor fi primi beneficiarii

Începând cu luna aprilie, subvenţia va fi acordată pe carduri speciale din circuitul Poştei Italiene, iar banii trebuie să fie cheltuiţi în termen de o lună, prin plata cu cardul aferent, și doar 100 de euro vor putea fi încasaţi în numerar. Sunt excluse o serie de cheltuieli, printre care pentru jocuri de noroc. Sumele variază în funcţie de componenţa familiilor şi cuprind un ajutor pentru plata chiriilor sau a ratei la casă, plus o integrare a venitului. De exemplu, o familie cu un membru care îndeplineşte criteriile cerute de lege va primi suma maximă de 780 de euro, din care 280 drept contribuţie pentru chirie şi 500 de euro ajutor la cheltuieli. În cazul unei familii cu doi adulţi şi doi copii, se vor primi până la 1.180 de euro, din care 280 ajutor pentru chirie şi până la 900 pentru alte cheltuieli.

Pedepse cu închisoarea pentru cei care încearcă să „fenteze sistemul”, inclusiv prin munca la negru şi nedeclararea veniturilor

Cine furnizează autorităţilor fiscale date false sau încearcă să „fenteze sistemul” poate primi o pedeapsă cu închisoarea între 2 şi 6 ani, au stabilit autorităţile, care au numit reforma drept una „împotriva statului pe canapea” (anti divano), cu scopul de a încuraja căutarea unui loc de muncă. De asemenea, în decret sunt incluse şi anumite facilităţi fiscale pentru companiile şi firmele care angajează persoane ce beneficiază de „venitul de cetăţenie”.

Pensii în „Cota 100”

A doua măsură prevăzută în decret este legată de reformarea sistemului de pensii, potrivit formulei „cota 100”, care corespunde sumei dintre vârstă şi anii lucraţi. Astfel, angajaţii care respectă parametrii indicaţi vor putea solicita ieşierea anticipată la pensie. Regula se va aplica din luna august pentru angajaţii la stat şi din aprilie pentru angajaţii din sistemul privat. Măsura va implica, potrivit Guvernului, o investiţie de 22 miliarde de euro, în timp ce numărul persoanelor care ar putea ieşi la pensie cu sistemul “cota 100” este de circa 1 milion, a anunţat vicepremierul Matteo Salvini.

Impactul asupra cetăţenilor străini, care ar putea fi discriminați

Cercetătorul Antonio Ricci, vicepreşedinte al Institutului de studii IDOS, cu sediul la Roma, a explicat pentru HotNews impactul pe care îl va avea reforma asupra cetăţenilor străini, printre care şi românii.

“Introducerea «venitului de cetăţenie» e un instrument de welfare care ar putea avea efecte pozitive, e un instrument inovativ, curajos. Ar putea să funcţioneze bine, însă ar putea să funcţioneze şi rău. În teorie, va ajuta persoanele sărace şi va încerca să relanseze puţin economia. De asemenea, e de remarcat că au fost impuse controale şi restricţii dure, cum ar fi închisoarea pentru cine nu declară date adevărate şi obligaţia de a accepta locuri de muncă. În Italia, adoptarea unui model anglo saxon e mai dificilă. Câţi italieni ar acepta un loc muncă în afara regiunii unde locuiesc? Cât de sustenabil este modelul introdus?”.

HotNews: Care ar fi punctele critice ale reformei?

“Sunt mai multe. Una din probleme e legată de obligaţia de a accepta un loc de muncă oferit de stat: se ţine cont de propriile competenţe? Avem în Italia mulţi tineri care sunt şomeri pentru că nu acceptă un loc de muncă sub pregătirea lor, aşa-numitul fenomen de deskilling, o degradare în fapt. Vom vedea, empiric, în următoarele 18 luni, cum se va proceda în aceste cazuri (de fapt, o situaţie foarte des întâlnită în rândul românilor din Italia). Un alt aspect practic foarte important, care ar putea crea dificultăţi, e legat de reformarea centrelor de ocupare a forţei de muncă (centri per l’impiego). E vorba de nişte birouri care nu au fost prea funcţionale. Singura lor utilitate era să elibereze documentele de şomer, pe baza cărora se puteau obţine avantajele de categorie. Acum, centrele ar trebui să devină, într-un timp scurt, un conector viabil între angajatori şi viitori angajaţi. O altă problemă vizează posibilele abuzuri. E adevărat, s-au introdus pedepse severe pentru cei care declară situaţii false ca să obţină subvenţia. De exemplu, cei care lucrează la negru şi nu declară veniturile adevărate. Însă în Italia acesta este un fenomen de amploare, 13% din economia Italiei este subterană. Cum se va reuşi să se evite formarea unor reţele ilegale care să profite de aceste mecanisme de ajutor social? De subliniat este şi faptul că forma iniţială a reformei a fost modificată, iar impactul redimensiont. În urma discuţiilor şi tratativelor la nivel european, s-a redus suma maximă acordată ca ajutor, precum şi numărul potenţialilor beneficiari. Motivaţia – nu ar exista resursele financiare necesare”.

HotNews: Care va fi impactul reformei asupra străinilor, spre exemplu asupra românilor, care sunt cetăţeni comunitari?

“Reforma are în spate are şi o propagandă politică, bazată pe sloganul <>. Foarte des s-a spus, corect, că se vor ajuta 5 milioane de persoane care trăiesc în Italia în condiţii de sărăcie. Propaganda nu ţine cont de faptul că o treime sunt străini. Însă reforma pune piedici anumitor categorii de străini, prin fixarea unei perioade impuse de zece ani de reşedinţă. Probabil aceste piedici vor fi obiectul unor cauze, invocând chestiuni de discriminare. Dacă vor fi sentinţe care vor confirma discriminarea, pragul de acces ar putea fi coborât la 5 ani. Astfel, se va mări considerabil numărul beneficiarilor, cu riscul ca reforma să fie şi mai puţin sustenabilă din punct de vedere economic. Sunt instituţii, asociaţii de jurişti, sindicate care se mobilizează imediat atunci când sunt cazuri de discriminiare, iar normativa europeană stabileşte clar că nu se poate face discriminare nici între cetăţeni, nici între lucrători”.

HotNews: Când s-ar putea vedea primele efecte ale reformei?

“Probabil că suntem prima ţară din sudul Europei unde se introduce un instrument de welfare de acest tip. Pe hârtie, efectele pozitive sunt clare. Dubiile privesc capacitatea de a gestiona practic o reformă adoptată aşa de rapid. Noi, italienii, nu suntem străluciţi în a organiza bine lucrurile, ca în Germania. Provocarea va fi aceea de a face bine etapele de organizare, procedurile aferente, mai precis partea de back office”.

HotNews: O întrebare legată de reforma sistemului de pensii. Pensionarea anticipată nu va genera lipsa forţei de muncă?

„Cred că reforma numită <> e o formă temporară de amortizare, o măsură luată pentru a reduce puţin impactul dur al legii anterioare, numită Legea Fornero, care a ridicat considerabil vârsta minimă de pensionare. E o strategie pentru a crea o zonă de reducere a impactului acestei legi. E nevoie de previziuni clare, precise, pentru a evolua perspectivele reformei <>. Peste câţiva ani, în Italia va fi un raport de 1 la 1 lucrător/ pensionar, ceea ce va crea probleme pe termen lung. Inevitabil lipsesc strategii concrete pentru viitor, pentru generaţiile care au acum 30-40 de ani. Pentru ei, politica nu face deocamdată nimic”.