Vâlcov: „Și domnul Isărescu, și eu nu putem să țintim la funcția de Guvernator BNR în momentul în care ai niște probleme nerezolvate din spate”

Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a susținut, duminică seara, că el și Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), nu pot tinde la această funcție, cauza fiind problemele nerezolvate din spate. „Și domnul Isărescu, și eu nu putem să țintim acest post pentru că, în momentul în care ai niște probleme nerezolvate din spate, este bine să nu te duci să încerci la Banca Națională”, a afirmat Darius Vâlcov, duminică seara, într-o emisiune la Antena 3.

„Și domnul Isărescu, și eu nu putem să țintim acest post (n.red. – de Guvernatorul al BNR), pentru că, în momentul în care ai niște probleme nerezolvate din spate, este bine să nu te duci să încerci la Banca Națională”, a afirmat Darius Vâlcov, duminică seara, într-o emisiune la Antena 3, informează Mediafax.

Referirile de mai sus au fost făcute în contextul în care, în octombrie, sunt programate alegeri pentru Consiliul de Administrație al BNR și pentru poziția de Guvernator BNR.

În ceea ce privește audierea Guvernatorului și a Consiliului de Administrație al BNR, programată marți 12 februarie, la Comisiile reunite economică și de buget, finanțe și piețe de capital a Senatului, consilierul premierului a anunțat că nu va merge, deoarece nu are nicio calitate și nici nu a fost invitat.

„Voi face o solicitare senatorului de la ALDE care a inițiat acest demers, domnului Zamfir, ca întrebările care i se vor pune Băncii Naționale să aibă legătură și cu anul 2015, pentru că atunci am atras atenția, în februarie și martie 2015, în calitate de ministru de Finanțe, că Banca Națională nu intervine și nu reduce dobânda de politică monetară de la 1,75%, așa cum au făcut toate celelalte țări din regiune. Practic, în 2015, Banca Națională trebuie să vină cu rata la 0%. (…) Este bine să-și pregătească bine răspunsurile. În toate celelalte țări a existat o înțelegere cu sistemul bancar: când suntem în recesiune sau când suntem în creștere economică ne comportăm diferit. Atunci profitul băncilor ar trebui să fie mai mic când este mai greu și mai mare când îți este mai bine, cum este și normal. Când vezi, că este constantă, că ai inflație, că nu ai inflație, în țară, că ai recesiune, că nu ai, sistemul bancar are un ecart și câștigă non-stop, în momentul acela trebuie să te uiți și să-ți pui foarte multe semne de întrebare”, a menționat Vâlcov.

De menționat, că în timpul crizei economice, între 2009 și 2014, sistemul bancar românesc nu a înregistrat profit, la nivel cumulat, iar câteva bănci, printre care Volksbank, au dispărut de pe piața locală, acționarii acestora vânzându-și operațiunile pentru a nu ajunge la faliment sau insolvență.

„Nu este vorba să desființăm ROBOR-ul și să schimbăm aritmetica, trebuie să ajungem la un consens cu Banca Națională și ar fi de dorit și cu băncile, pentru că, cred, cu populația suntem la un consens, că dobânzile sunt foarte mari. Acest consens în trei ar trebui să aibă loc. Deocamdată, este o singură parte care își dorește acest lucru”, a mai spus Vâlcov.

Consilierul premierului Dăncilă a susținut că reprezentanții BNR de-abia în 2019 le spun oamenilor că ROBOR este legat de inflație.

„Acum spun că inflația este 3,3%, ROBOR-ul trebuie să fie și el 3%. Atunci când inflația a fost negative, am avut deflație, restul Europei, toată, băncile lor naționale au considerat că, atunci când este de scăzut, trebuie să scazi și la noi, atunci a fost de scăzut Banca Națională nu a scăzut, dar când a fost de crescut Banca Națională nu a intervenit. Asta făcut ca în 2014 – 2015, când Banca Europeană a aruncat cu bani în piață și toate celelalte bănci naționale au redus political lor de intervenție la 0% sau la negativ, Banca noastră națională a ținut cel mai sus, la 1,75%, astfel încât ecartul, diferența dintre dobânda la credit și dobânda la depozit, să rămână cel mai mare din Uniunea Europeană. Această diferență creează un câștig în favoarea sistemului bancar. În România, băncile câștigă cel mai mult din Uniunea Europeană, de trei ori față de medie și de șapte ori față de Germania”, a adăugat Vâlcov.

Dacă nu obțin consensul, taxa rămâne, a mai susținut consilierul premierului, notează Mediafax.