Proteste ale avocaților din București și din 14 județe, începând de astăzi. Tudorel Toader: Se apropie alegerile la avocați, unii au intrat deja în campanie

Avocații din Barourile București și din 14 județe vor declanșa proteste, începând de atăzi, și vor purta banderole albe pe braț, în timp ce în capitală avocații vor protesta pe scrările Curții de Apel. Ei cer, între altele, majorarea onorariilor pentru asistența din oficiu în dosare penale și eliminarea „practicii judecătorilor ori procurorilor de cenzurare a acestor onorarii”. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a reacționat spunând că se apropie alegerile la avocați și că unii au intrat deja în campanie, el susținând că solicitările acestora sunt „absolut nemotivate”.

Vor declanșa proteste, începând de astăzi, avocații din barourile București, Alba, Argeş, Buzău, Cluj, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj și Timiş.

Calendarul protestelor

• până în 24 februarie – prezentarea avocaților în cauzele penale în care sunt repartizați din oficiu purtând o banderolă albă pe braț;

• între 25 februarie și 10 martie – asigurarea asistenței judiciare exclusiv în cauzele penale în care se discută măsurile preventive;

  începând din 11 martie – neasigurarea asistenței judiciare, la început câte 30 minute pe zi, timp de o săptămână, apoi pe termen nelimitat, până la identificarea și aplicarea soluțiilor la problemele lor.

Avocații din Baroul București au anunțat că vor protesta astăzi, de la ora 13.00, pe scările Curții de Apel București.

Revendicările avocaților

• majorarea onorariilor cuvenite avocaților pentru prestarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență judiciară și extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență judiciară privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală;

• reglementarea prin protocol a onorariilor/remunerațiilor cuvenite curatorilor;

  liminarea practicii judecătorilor ori procurorilor de cenzurare a acestor onorarii.

Argumentele avocaților

„Avocatul este partener indispensabil al justiției (…). Pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său, principiu reglementat de art. 30 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicată. Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, principiu reglementat de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicată. U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de acordare a asistenţei judiciare prevăzute de prezentul capitol, principiu reglementat de art. 83 din Legea nr. 51/1995 republicată.

Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public, principiu reglementat de art. 84 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicată.

În prezent, potrivit Protocolului încheiat între UNBR și Ministerul Justiției, înregistrat sub nr. 48025/2015 și, respectiv, 21-DCAJ-2015, valorile onorariilor sunt derizorii, fiind reglementate între un minim de 195 lei / activitate judiciară și un maxim de 650 lei / activitate judiciară, pentru activități specifice procesului civil, între un minim de 130 lei / activitate judiciară și un maxim de 195 lei / activitate judiciară, pentru activități de asistență extrajudiciară specifice ajutorului public judiciar, între un minim de 260 lei / activitate judiciară și un maxim de 520 lei / activitate judiciară (neluând în considerare situațiile cu mai mulți inculpați), pentru activități specifice procesului penal, între un minim de 400 lei / activitate judiciară și un maxim de 700 lei / activitate judiciară, pentru activități specifice accesului internațional la justiție în materie civilă, între un minim de 130 lei / activitate judiciară și un maxim de 420 lei / activitate judiciară, pentru activități specifice cooperării judiciare internaționale în materie penală. Sumele respective sunt brute, avocatul având o serie de obligații fiscale, precum și față de sistemul propriu de asigurări sociale. Procentul de impozit este de 10% din venitul net sau norma de venit corectată.

Procentul CASS este de 10% din baza de calcul de 6 sau de 12 salarii minime brute, după caz. Procentul datorat sistemului propriu de asigurări sociale este de 11% din veniturile brute realizate”. Ei spun că un avocat poate încasa pentru activitatea judiciară prestată într-un dosar suma minimă de 140,57 lei / net sau suma maximă de 468,58 lei / net. La fel, în celelalte cazuri. De la 1 ianuarie 2019, salariul minim pe economie este de 2.080 de lei brut. De asemenea, persoanele cu studii superioare care au cel puțin 1 an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare vor avea salariu minim brut 2.350 lei lunar. La salariul minim brut de 2080 lei/lună, salariul net (în mână) primit de angajat va fi de 1.263 lei.

Cu alte cuvinte, pentru un dosar, un avocat poate încasa un venit net de 8,98 de ori mai mic decât venitul net lunar al unei persoane fără pregătire universitară, mai spun avocații.

Potrivit acestora, reprezentanții barourilor au tras mai multe semnale de alarmă, însă magistrații au ales să îi ignore, „lovind în profesia de avocat, lovind în avocați, îndeosebi în cei tineri, stabilind de multe ori onorariile după bunul plac, determinând degradarea calitativă a prestațiilor specifice în materia asistenței judiciare”.

Ei susțin că foarte multe instanțe din țară cenzurează onorariile reglementate de protocol în stabilirea onorariului avocațial și că, de exmplu, există situații în țară în care după ce un anumit dosar a fost soluționat dupa 3 ani, judecătorul cauzei reduce la jumătate onorariul cuvenit avocatului. Mai mult, la unele instanțe din țară se constată și o altă practică, respectiv menținerea împuternicirii avocațiale a avocatului din oficiu, deși în dosar se prezintă avocat ales, urmată de acordarea unui onorariu diminuat, mai susțin avocații.

Ministrul Justiției: Se apropie alegerile la avocați, unii au intrat în campanie; solicitările, absolut nemotivate

Duminică, ministrul Justiției, Tudorel Toader, le-a transmis avocaților că au primit banii care au fost alocați de către instanțele judecătorești: „Simple precizări! înțelegând faptul că se apropie alegerile la avocați, înțelegând și faptul că unii au intrat în campanie, postez din nou mesajul din 23 noiembrie 2018, cu precizarea faptului că avocații nu și-au precizat/reconsiderat poziția!”.

Ministrul Justiției a atașat postării memoriul Uniunii Naționale a Barourilor din România, precum și răspunsul ministerului Justiției la acesta. În răspunsul publicat de Toader, se arată că Ministerul Justiției a solicitat Ministerului Finanțelor Publice un necesar estimat de credite bugetare în sumă de 48.400.000 de lei (10.298.000 euro) pentru achitarea onorariilor privind asistența juridică acordată din oficiu, acordarea ajutorului public judiciar, în baza fundamentărilor transmise de către instanțele judecătorești.

„Prin Legea bugetului de stat nr 2/2018 în bugetul pe anul 2018, au fost aprobate credite bugetare în sumă de 37.943.000 de lei (8.073.000 euro), pentru achitarea onorariilor privind asistența judiciară acordată din oficiu, acordarea public judiciar. În primele trei trimestre ale anului 2018 (ianuarie-septembrie), au fost efectuate deschideri de credite pentru plată onorarii avocați în sunmă de 37.728.000 lei (8.027.000 euro), rezultând un buget rămas de utilizat în sunmă de 215.000 lei (46.000 de euro). Astfel, în luna octombrie, din necesarul de credite solicitat de instanțele judecătorești pentru achitarea onorariilor aferente lunii septembrie 2018, în sumă de 3.459.000 de lei (736.000 de euro), a fost efectuată o deschidere parțială în sunmă de 215.00 de lei, înregistrându-se sume neonorate avocaților din oficiu în sumă de 3.244.000 de lei (690.000 de euro)”, potrivit sursei citate.

Prin urmare, ministrul Justiției precizează că a asigurat plata integrală a onorariilor avocaților, în funcție de necesarul de credite transmis de către instanțele judecătorești, raportat la bugetul aprobat pe anul 2018, până la epuizarea bugetului. În plus, precizează ministrul Justiției, la rectificarea bugetară, Ministerul Finanțelor a suplimentat creditele bugetare cu suma de 30.637.000 de lei cu titlu cheltuieli de personal, doar pentru plata salariilor și altor drepturi de personal, nealocându-se însă fonduri pentru plata onorariilor avocaților. Instituția condusă de Tudorel Toader a mai cerut, și la cea de-a doua rectificare bugetară, bani de la Finanțe pentru plata onorariilor.

Luni dimineață, Toader a postat pe Facebook un nou mesaj, în care spune că mesajul său anterior nu este un atac la avocați, categorie profesională din care face parte și că solicitările acestora sunt absolut nemotivate. „În scurt timp voi face publice solicitările absolut nemotivate ale avocaților. Ex – onorariu pentru depunere acțiune de divorț -se propune majorarea de la 100 lei la 600 lei. La întrebarea mea- este vorba doar de depunerea acțiunii sau și de susținerea acesteia în instanță ? Răspuns-” nu știu”/ cel mai probabil este faptul că autorul afirmației, reprezentant al avocaților, nu dorește să îi dau numele!”.