Victor Ciorbea, de la Avocat al Poporului, la avocatul puterii: "Am avut multe realizări, care adesea au fost ignorate" / Un altfel de bilanț

Victor Ciorbea, criticat și contestat de opoziție și de societatea civilă pentru că nu a atacat la Curtea Constituțională controversatele ordonanțe de urgență care au scos sute de mii de români în stradă, pleacă din funcția de Avocat al Poporului după 5 ani. A fost înlocuit astăzi cu Renatte Weber, susținută tot de PSD, partid care l-a propulsat și pe el în funcție, iar acum l-a lăsat fără sprijin pentru un nou mandat. Ciorbea și-a făcut propriul bilanț al celor 5 ani de mandat, în care susține că a avut „multe realizări, care adesea au fost ignorate”, iar din cauza sesizărilor cu caracter politic, o mare parte din mass-media s-a axat aproape în exclusivitate pe criticarea activității sale. El se plânge că de multe ori a primit solicitări de sesizare a Curţii Constituţionale cu un pronunţat caracter politic şi susține că „nu orice act normativ, apreciat ca fiind imoral sau inoportun cuprinde elemente de neconstituţionalitate”.

De la lider sindical la începutul anilor ’90, la primar pentru scurt timp (iunie 1996 – decembrie 1996), apoi premier plecat prin demisie după un an și câteva luni (decembrie 1996 – martie 1998), Victor Ciorbea a fost votat de Parlament Avocat al Poporului în primăvara lui 2014, pentru un mandat de 5 ani. Pentru a ocupa această funcție, în care a fost propus de PSD, Victor Ciorbea a renunţat la cea de membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), în care fusese numit cu aproximativ o săptămână în urmă şi pentru care își depusese mandatul de senator (ales din partea USL în octombrie 2012).

Mandatul lui Victor Ciorbea s-a încheiat încă din 6 mai. A rămas însă în funcție până luni, 24 iunie, când a transmis Parlamentului că mandatul său de Avocat al Poporului a încetat. Asta, după ce a rămas fără susținerea PSD, care anunțase deja că, alături de ALDE, o susține pe Renate Weber.

Ce nu a făcut Victor Ciorbea ca Avocat al Poporului

Din funcția de Avocat al Poporului, Victor Ciorbea era singurul care, potrivit legii, putea să atace la Curtea Constituțională controversatele ordonanțe de urgență ale guvernării PSD ce au scos sute de mii de oameni în stradă și au atras cele mai dure critici ale organismelor europene. Ciorbea însă nu a contestat la CCR nici celebra Ordonanță 13, nici Ordonanța 7, prin care în februarie 2019 erau modificate din nou cele 3 legi ale justiției, iar controversata secție de anchetare a magistraților a fost scoasă de sub autoritatea procurorului general.

În 21 februarie, în plin scandal generat de contestata Ordonanță de Urgență 7, când opoziția și societatea civilă i-au cerut insistent să atace OUG 7 la CCR, Victor Ciorbea a avut o reacție nervoasă în timp ce dădea declarații jurnaliștilor, spunând că are „pe inimă” două mari probleme, una dintre ele fiind că mandatul său se încheie, teoretic, peste două luni și două zile: „Puneți-vă în mișcare #rezist și găsiți pe cineva cu nu știu câte stele care să facă ce doriți, cu care să fie de acord și Președinția, și tribunalele, și parchetele, toată lumea”.

El le-a reproșat atunci jurnaliștilor că sunt ignorate toate lucrurile bune pe care le-a făcut, adică „95% din activitatea instituției”.

Legat de solicitările opoziției, ale Parchetului General, DNA și DIICOT, de a sesiza Curtea Constituțională, Victor Ciorbea le-a cerut jurnaliștilor să aibă „puțintică răbdare” și le-a spus că „și Dumnezeu a făcut lumea în șase zile, iar în a șaptea s-a odihnit”: ”I-am dat drumul la analiză deja, dar și Dumnezeu a făcut lumea în șase zile, în a șaptea s-a odihnit. Mai aveți puțintică răbdare. (…) Analizăm serios și într-un ritm foarte alert”.

În schimb, Victor Ciorbea a cerut „lămuriri” de la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Consiliului Superior al Magistraturii legat de modul de constituire a completurilor de la instanța supremă. Asta, după ce s-a întâlnit cu mai mulți „petiționari”, între care fostul europarlamentar PSD Adrian Severin, condamnat la 4 ani de închisoare pentru luare de mită, un notar condamnat într-un dosar al lui Radu Mazăre și Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM și avocat al fostei soții a lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive. Aceștia i-au cerut să sesizeze CCR privind constituirea completurilor atât la instanța supremă, cât și la celelalte instanțe, civile sau penale.

Acuzat de PNL că „s-a transformat într-un avocat al penalilor din PSD”, Victor Ciorbea susținea că acestea sunt „declarații electorale și nimic mai mult” și că nu îi poate respinge pe cei care sunt condamnați sau execută o pedeapsă. „Adică nu contează toate anchetele care s-au triplat în ultimii ani, toate sesizările din oficiu care au crescut de 4-5 ori, toate rapoartele pe care le facem (…) nu există, nu contează? Dar la rândul lor și cei care sunt condamnați, au executat sau execută o pedeapsă au drepturile lor. Nu pot să îi resping pe motiv că au fost condamnați”, declara Ciorbea pentru HotNews.ro.

Victor Ciorbea a găsit disponibilitate în mandatul său și pentru a redacta un raport special de 392 de pagini privind condițiile de detenție din penitenciare și centre de reținere și arestare preventivă, raport întocmit în decembrie 2015, care arată că cea mai mare problemă a sistemului de detenție din România este supraaglomerarea închisorilor.

Printre soluțiile propuse:

• reducerea pe cât posibil a cazurilor de aplicare a măsurii arestului preventiv și reducerea duratei menținerii în arest preventiv, prin aplicarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, controlului judiciar și controlului judiciar sub cauțiune, respectându-se astfel principiul potrivit căruia arestarea preventivă trebuie să constituie o măsură excepțională și nu o regulă;
• reglementarea, cel puțin cu caracter temporar a unei forme de acordare a liberării condiționate, în sensul punerii în libertate a persoanelor deținute aflate în executarea ultimilor 3 ani din pedeapsă închisorii și/sau reducerea la jumătate a pedepsei aplicate, față de două treimi în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, cum prevede legislația actuală și respectiv două treimi față de trei pătrimi, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, cum prevede legislația actuală, sub condiția plătii datoriilor către stat și către partea civilă;
• reevaluarea dispozițiilor legale referitoare la partea din durată pedepsei care este considerată, potrivit legii, că executată pe bază muncii prestate și/sau a instruirii școlare și formării profesionale.

Ce susține Ciorbea că a făcut în cei 5 ani de mandat: Am avut multe realizări, care adesea au fost ignorate

Victor Ciorbea a transmis miercuri un bilanţ pe 29 de pagini în care prezintă „realizările, dar şi provocările” și susține că în cei 5 ani a avut „multe realizări, care, adesea, au fost ignorate”. El susține și că, de multe ori, instituţia a primit solicitări de sesizare a Curţii Constituţionale cu un pronunţat caracter politic şi afirmă că nu orice act normativ, apreciat ca fiind imoral, inoportun sau inadecvat social şi economic, cuprinde elemente de neconstituţionalitate.

Ciorbea spune că, în perioada mai 2014 – mai 2019, instituția Avocatul Poporului „a cunoscut o creștere atât calitativă, cât și cantitativă, la nivel de structură, dar și a activității de apărare și promovare a drepturilor omului”, iar pe durata acestui mandat a urmărit șase linii principale de acțiune:

• Creșterea capacității instituționale prin reconfigurarea structurală și organizatorică a instituției
• Consolidarea statutului Avocatului Poporului, adjuncților acestuia, precum și al personalului cu funcții de conducere și execuție
• Intensificarea și eficientizarea activității privind apărarea drepturilor omului
• Dezvoltarea relațiilor în plan internațional. La acest capitol, Victor Ciorbea enumeră: „alegerea subsemnatului” ca membru în consiliile de administrație a două asociații internaționale constituite pentru instituțiile de tip Ombudsman, organizarea de evenimente cu participare internațională (congrese, consilii de administrație, seminarii, conferințe, mese rotunde etc.), participarea la reuniuni și conferințe internaționale, organizarea de întâlniri și colaborări bilaterale în țară.
• Intensificarea colaborării cu mass-media și societatea civilă
• Asigurarea unor condiții decente de muncă pentru desfășurarea activității personalului instituției Avocatul Poporului.

Victor Ciorbea trece la realizări și extinderea sferei de competență – de la 7 atribuții, câte avea Avocatul Poporului atunci când el a preluat mandatul, la 32 de atribuții, ceea ce a implicat și majorarea numărului de posturi de la 99 de posturi, în anul 2014, la 165 acum.

La capitolul „Intensificarea și eficientizarea activității privind apărarea drepturilor omului”, Ciorbea se laudă cu o creștere semnificativă a numărului de sesizări din oficiu privind cazuri de încălcare a drepturilor omului:

• în anul 2014 s-au înregistrat 56 de sesizări din oficiu,
• în anul 2015 – 117 sesizări din oficiu
• în anul 2016 – 200 sesizări din oficiu
• în anul 2017- 189 sesizări din oficiu
• în anul 2018 – 371 sesizări din oficiu
• în primele 5 luni ale anului 2019 – 537 sesizări din oficiu

El menționează că în 2015 s-a sesizat din oficiu privind condiţiile de detenţie din penitenciarele din România şi a dispus anchete în întreg sistemul penitenciar din România. Ulterior, anchetele au fost extinse şi la cele 50 de centre de reţinere şi arestare preventivă.

„Din cauza sesizărilor cu caracter politic, o mare parte din mass-media se axează aproape în exclusivitate pe criticarea activității noastre”

Ciorbea vorbește și despre specializarea activității în domeniul constituționalității legilor și ordonanțelor, prin crearea unei structuri cu atribuții specifice și spune că „un aspect care a suscitat interesul partidelor politice și al societății civile l-a constituit activitatea Avocatului Poporului în materia controlului de constituționalitate alordonanțelor de urgență”.

Cum explică pasivitatea în cazul controversatelor ordonanțe:

• În activitatea desfășurată în controlul de constituționalitate, trebuie subliniat că nu orice act normativ, apreciat din prisma diverselor interese ca fiind imoral, inoportun sau inadecvat social și economic, cuprinde elemente care să atragă neconstituționalitatea acestuia.
• Prin posibilitatea sesizării directe a Curţii Constituţionale de către Avocatul Poporului nu s-a urmărit ca acesta să fie transformat într-un arbitru între instituţiile statului şi nici să se substituie Curţii Constituţionale sau Parlamentului.
• Tocmai din acest motiv, Avocatul Poporului nu trebuie să fie obligat să sesizeze direct Curtea Constituţională, ci trebuie să aibă posibilitatea de a analiza îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate stabilite de lege, precum şi de a aprecia asupra neconcordanţei dispoziţiilor legale criticate faţă de prevederile Legii fundamentale.
• Este adevărat că la începutul mandatului meu am urmat linia directoare trasată de predecesorii mei, în sensul de a nu sesiza Curtea Constituțională în privința actelor normative cu un pronunțat caracter politic sau electoral, însă am renunțat la această abordare preexistentă mandatului meu, însușindu-mi criticile reținute în Raportul pentru anul 2014 (publicat în ianuarie 2015) al Mecanismului de Cooperare și Verificare (deși activitatea Avocatului Poporului nu face obiectul MCV), în care s-a atras că nu am contestat la Curtea Constituțională și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală, denumită de presă “Ordonanţa privind migraţia primarilor”.
• Publicarea Raportului MCV și disputele din spațiul public au contribuit la reconfigurarea practicii privind controlul de constituționalitate al unor acte normative având caracter electoral și politic.
• În legătură cu activitatea privind controlul de constituționalitate, în contextul în care instituția a fost învestită, cel mai adesea, cu solicitări de sesizare a Curții Constituționale cu un pronunțat caracter politic, ne-am concentrat activitatea pe soluționarea unor aspecte de neconstituționalitate care conduc la încălcarea drepturilor unor categorii vulnerabile ale societății: minori cu boli grave, tineri defavorizați, sportivi cu dizabilități, persoane aflate în executarea unor pedepse privative de libertate.
• Din cauza sesizărilor având caracter politic, o mare parte din mass-media se axează aproape în exclusivitate pe criticarea activității noastre, ignorând munca noastră ce vizează îndeplinirea rolului constituțional de apărare și promovare a drepturilor și libertăților persoanelor fizice, desfășurată prin intermediul celor șase domenii de activitate.

„Vă rog să nu faceți același lucru cu cei care îmi urmează în funcție”

Victor Ciorbea susține că „pentru reușita” succesorilor săi în această funcție „nu trebuie omis că instrumentul principal în activitatea Avocatului Poporului îl constituie autoritatea lui, puterea de a admonesta și critica, constituțional și legal, activitatea autorităților administrative, în special, precum și suportul major al opiniei publice, mass-media și sprijinul tuturor autorităților publice”.

„Or, dacă activitatea Avocatul Poporului este supusă atenției publice în mod conjunctural și cel mai adesea numai din perspectiva ordonanțelor de urgență ale Guvernului contestate la Curtea Constituțională, aceasta se va răsfrânge în mod negativ asupra încrederii pe care trebuie să o aibă atât autoritățile statului, cât și cetățenii în Ombudsman, astfel încât munca sa și a echipei sale nu sunt oglindite în îmbunătățirea relației dintre stat și persoanele fizice. În concluzie, alături de colegi, cărora le mulțumesc și pe această cale, am avut multe realizări în acest mandat, care, adesea, au fost ignorate. Vă rog să nu faceți același lucru cu cei care îmi urmează în funcție”, încheie Victor Ciorbea.