Procurorul propus la şefia DNA: Sesizările au scăzut cu 60% din cauza scandalurilor în care a fost implicată Direcţia

​Sesizările de la cetăţeni şi de la instituţii ale statului către DNA au scăzut cu 60% ca urmare a scăderii încrederii în activitatea procurorilor, după scandalurile în care a fost implicată Direcţia în ultimii ani, a declarat marți, la audierile de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Crin Bologa, propus pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție.

Bologa a spus în fața Secției pentru procurori din CSM că în 2015, de exemplu, cu fost 3.300 de sesizări la DNA din partea cetăţenilor şi din partea celorlalte instituţii ale statului, iar în anul 2018 au fost 1.515 sesizări.

„S-a redus cu peste 60% numărul de sesizări, atât de la cetăţeni, cât şi de la alte instituţii ale statului. Ca şi cauze, am constatat scăderea încrederii cetăţenilor în activitatea DNA ca urmare a scandalurilor în care a fost implicată în ultima perioadă, cu expunere masivă în mass-media şi nu întotdeauna cu respectarea adevărului. De asemenea, o altă cauză este nerespectarea legii de către instituţii ale statului cu atribuţii de control, care au constatat fapte de competenţa DNA, dar nu au făcut sesizări către DNA. A scăzut masiv şi numărul sesizărilor de la serviciile cu atribuţii în culegere de informaţii, după decizia Curţii Constituţionale”, a susţinut Bologa, potrivit Agerpres.

În opinia sa, DNA nu mai este o instituţie „atrăgătoare” pentru procurori, având în vedere atacurile „denigratoare” la adresa acestora apărute în spaţiul public.

„O disfuncţionalitate pe care am constatat-o se referă la neocuparea unor posturi de execuţie în DNA. De ce nu mai este atractivă Direcţia Naţională Anticorupţie? Atacurile personale asupra procurorilor şi a familiilor acestora şi expunerea publică cu multe informaţii denigratoare, unele neadevărate, începerea unor acţiuni disciplinare ca urmare a unor plângeri ale persoanelor cercetate, dar şi atacurile asupra instituţiei au făcut ca mulţi procurori să nu îşi mai dorească să aplice pentru a ajunge la DNA”, a afirmat Crin Nicu Bologa.

Întrebat cum consideră vechimea de 10 ani pentru a putea ocupa o funcţie în DNA, el a răspuns: „În acest moment în care 25% din funcţii sunt neocupate (…), în care încă mai sunt dosare foarte vechi în lucru, mi se pare prea mare. Sigur că un procuror tânăr poate fi un bun profesionist, poate fi împins de la spate de mai mare avânt, de mai mare energie în instrumentarea cauzelor şi atunci depinde de cei care fac selecţia de personal. Eu cred că este prea mare cea de 10 ani, cred că ar fi în regulă o vechime mai mică, dar fără a se ţine cont de perioada de la Institutul Naţional al Magistraturii. Nu poţi ţine cont de perioada în care ai făcut şcoală ca să lucrezi în DNA. Atunci vor trebui să fie şase sau opt ani, dar fără vechimea de acolo. Eu m-aş orienta cel puţin cu grad de Tribunal. Corupţia este combătută în România la nivel de parchete de pe lângă tribunale şi la Direcţia Naţională Anticorupţie. Or, dacă ai putut face un dosar cu mită de 9.000 de euro sau cu prejudicii de 190.000 de euro, poţi să faci şi peste 200.000 şi atunci este foarte importantă selecţia şi nu atât vechimea, dar acum este o piedică pentru ocuparea locurilor şi cred că s-a exagerat tocmai pentru că s-a dorit ca această instituţie să nu mai facă performanţă”.

Crin Nicu Bologa, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a susţinut, marţi, interviul la CSM. Consiliul Superior al Magistraturii urmează să emită un aviz consultativ.