Zegrean: Dacă decizia de neconstituționalitate privind asumarea răspunderii guvernului pe modificarea OUG 114 vizează și articole din lege, și nu numai forma, atunci e neconstituțională și ordonanța 1. Trebuie așteptată motivarea CCR

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că trebuie așteptată motivarea deciziei CCR potrivit căreia este neconstituțională asumarea răspunderii guvernului pe modificarea OUG 114 pentru că dacă neconstituționalitatea nu este doar pentru formă, ci și pentru unele articole va fi o problemă cu Ordonanța 1, care a preluat majoritatea prevederilor din proiectul de lege asumat în Parlament pentru modificarea OUG 114. Au procedat total haotic. „Nu se poate să faci două legi cu același continut când știi că una dintre ele este atacată la CCR”, a declarat Zegrean pentru HotNews.ro.

Fostul președinte al CCR a explicat consecințele deciziei Curții, care a stabilit că este neconstituțională asumarea răspunderii guvernului pe modificarea OUG 114.

El spune că, cel mai probabil, neconstituționalitatea se referă la formă, adică la modul de legiferare, prin asumarea răspunderii Guvernului, dar trebuie așteptată motivarea Curții.

„Ordonanța de urgență 1, care e în vigoare, a preluat majoritatea prevederilor din proiectul de lege asumat în Parlament pentru modificarea Ordonanței 114 și atunci, dacă CCR a analizat pe articole și decide că acestea sunt neconstituționale, va fi o problemă foarte complicată cu Ordonanța 1. Având aceleași articole, nu pot fi ținute în vigoare dacă au fost declarate neconstituționale cele din ordonanța pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea. Au procedat total haotic. Nu se poate să faci două legi cu același continut când știi că una dintre ele este atacată la CCR”, a afirmat fostul președinte al Curții Constituționale.

El spune că dacă soluția de neconstituționalitate va fi și pe prevederi, atunci implicit vor fi neconstituționale și articolele din OUG 1, iar „cercul se va putea închide” la Camera Deputaților, unde se află acum ordonanța. Actul normativ a fost respins în Senat, fiind înaintat Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.

Asumarea răspunderii guvernului pe modificarea OUG 114 este neconstituțională, a decis, miercuri, Curtea Constituțională. În ianuarie însă, după sesizarea depusă la CCR de către PSD, Guvernul a dat o ordonanță de urgență, care este în vigoare, în care a preluat majoritatea prevederilor din proiectul de lege asumat în Parlament pentru modificarea OUG 114. În ordonanță, Guvernul nu a introdus prevederea privind interzicerea cumulului pensie-salariu, pe motiv că această prevedere este contestată la CCR. Ordonanța a fost respinsă în Senat, fiind înaintată Camerei Deputaților care este for decizional în acest sens.

„Sesizarea vizează atât forma proiectului de modificare (faptul că există deja un proiect de aprobare a OUG 114 în procedură legislativă), cât şi fondul proiectului (interzicerea cumulului pensiei cu salariul)”, preciza PSD într-un comunicat. (consultă aici textul complet al sesizării PSD)

Ce conține ordonanța de modificare a OUG 114:

• Sporul pentru condiții vătămătoare acordat bugetarilor va fi la nivelul lunii decembrie 2019. Adică de 15% din salariul pe care îl luau angajații la finalul anului trecut. Deci nu va mai crește odată cu salariul, în acest an.
• Amenzile de circulație: Se propune ca valoarea fixă a punctului amendă pentru amenzile contravenționale prevăzute de OUG 195/2002 să fie menținută în cursul anului 2020 la cuantumul din prezent, respectiv 145 lei.
• Posturi suplimentate pentru personalul clerical: Pentru anul 2020, numărul de posturi pentru personalul clerical angajat în unitățile cultelor recunoscute în din România, pentru care se asigură sprijin lunar la salarizare se majorează cu un număr de 5 contribuții de la bugetul de stat: 1 de vicepreședinte uniune, vicar administrativ patriarhal, secretar general, prim-rabin și 4 posturi pentru pozițiile de secretar Cancelaria patriarhală, consilier eparhial, protopop. Numărul de posturi pentru personalul clerical angajat în unitățile cultelor recunoscute din România pentru care se asigură, de asemenea, sprijin lunar se majorează cu 15.
• Nu se vor da pensii speciale pentru primari în 2020 (măsura pensiilor speciale pentru aceștia fusese introdusă anul trecut prin Codul administrativ)
• Dispare taxa bancară introdusă prin OUG 114
• Salvarea Pilonului 2 de pensii. Se renunţă la cerinţele legate de elaborarea suplimentară de capital pentru administratorii fondurilor de pensii, se reduc comisioanele de administrare pentru Casa de Pensii şi ASF, lăsând mai mulţi bani în conturile participanţilor la fondurile la pilonul 2 de pensii. Se elimină şi opţionalitatea participanţilor între pilonul 1 şi pilonul 2 de pensii.
• Dispare Fondul de Dezvoltare și Investiții
• Nu vor mai fi permise detaşările din sectorul privat în instituţiile publice. Detaşările se vor putea face doar cu personal angajat în instituţii şi autorităţi publice.
• Actualizarea accizelor cu rata inflației (În situația în care, ulterior datei de 20 octombrie, se modifică nivelul accizelor prevăzut în anexa nr. 1 de la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, nivelul aplicabil începând cu data de 1 ianuarie a anului următor se actualizează cu creșterea prețurilor de consum și se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, cel târziu pe data de 31 decembrie. De asemenea, modificarea legislativă vizează clarificarea posibilității de publicare pe site până pe data de 31 decembrie a fiecărui an a nivelului actualizat al accizelor în cazul în care aceasta nu s-a realizat până la data de 20 octombrie și în alte situații decât cea menționată anterior)
• Casele de marcat electronice fiscale: Se prorogă cu 12 luni termenul pentru dotarea operatorilor economici cu case de marcat electronice fiscale pentru cei care efectuează livrări de bunuri sau prestări servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și acceptatoare de bancnote sau monede, după caz
• Se propune menținerea indemnizațiilor funcțiilor de demnitate publică alese și numite, la nivelul acordat în anul 2019, menținerea indemnizației de hrană de care beneficiază personalul din sectorul bugetar la nivelul aflat în plată în anul 2019, precum și menținerea indemnizației de merit la nivelul de 6.240 lei.