Alegeri locale 2020: Pe 900 de liste de candidați nu figurează nicio femeie / Localitatea din România cu cele mai multe liste de candidați fără nicio femeie

În 900 de cazuri nu există nicio femeie pe listele de candidați la consiliul local, la alegerile locale de duminică, iar în 36 de situații pe listele de candidați nu figurează niciun bărbat, fiind încălcată legea în ambele cazuri, potrivit Expert Forum.

• Legea 115/2015, art 7: Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepția acelora care conțin un singur candidat.

Conform Expert Forum, Biroul Electoral Central nu a publicat sexul candidaților, iar ONG-ul a reconstruit această bază de date pornind de la numele candidaților. Practic, aceste liste de candidați vor fi folosite în alegeri, deși nu sunt conforme legislației.

„Acest fapt ne arată că filtrele de acceptare a candidaturilor trebuie îmbunătățite în același timp cu o colectare mai eficientă a datelor despre candidați, care să permită membrilor birourilor de circumscripție să verifice mai ușor aceste liste. De asemenea, ne arată că legislația trebuie modificată pentru a permite mai ușor și într-un termen mai îndelungat contestarea candidaturilor, precum și pentru a sancționa acest tip de abatere”, afirmă reprezentanții Expert Forum.

Cele mai multe liste fără nicio femeie se regăsesc la Pro România, urmat îndeaproape de ALDE, PMP și PSD.

Localitatea din România cu cele mai multe liste de candidați fără nicio femeie

Localitatea Dumbrava din județul Timiș are cele mai multe liste fără nicio femeie, provenind de la patru partide diferite: Pro România, PSD, PER și PNȚCD.

Expert Forum spune că procentul de femei care candidează în alegerile locale a crescut faţă de iunie 2016, însă nesemnificativ, doar cu 1.5%, de la 21.4% la 22.9%.

Principalele concluzii ale analizei Expert Forum:

• Situația cea mai disproporționată se întâlneşte la funcția de primar, unde sub 10% sunt candidați femei. Poziţia de preşedinte de Consiliu Judeţean are un procent similar. Cu alte cuvinte, funcţiile alese direct şi care dau legitimitate şi putere executivă reală rămân în continuare cele mai inaccesibile femeilor.
• Proporţia cea mai mare de candidaţi femei este în municipii (32.3%), ceea ce era cumva de aşteptat, iar cea mai mică la nivelul comunelor rurale. Cele mai multe femei pe listele electorale pentru consiliul local se regăsesc la Sectoarele 1, 2, 3 și 6 din Bucureşti, precum și în Constanța, Galați, Iași și Brașov.
• Dacă pe listele pentru consiliile locale aproape 50% din femei sunt pe locuri eligibile (peste locul 8), la consiliile județene situația se prezintă diferit, doar 21% din consilierii peste poziția 8 fiind femei. Asta confirmă observaţia de la punctul (3) mai sus: cu cât importanţa funcţiei e mai mare, cu atât şansa ca ea să fie ocupată de o femeie e mai mică.
• Analiza distribuţiei pe partide arată că formaţiunile cele mai mari, cu cei mai mulţi candidaţi cu şanse reale în cursă, adică PNL şi PSD, au procentele cele mai mici de femei pe liste: sub 20%.
• Partidele nou-venite în viaţa politică, USR şi Plus, sunt în pluton, oscilând în jurul mediei de 25%. Între candidaţii independenţi, puțin peste 10% sunt femei.