Alegeri pentru noua conducere a Consiliului Superior al Magistraturii / Iohannis: Motivul pentru care nu s-a finalizat modificarea legilor justiției e cunoscut – o majoritate parlamentară ostilă, care s-a dedicat trup și suflet apărării infractorilor

Președintele Klaus Iohannis, prezent joi la ședința de bilanț a Consiliului Superior al Magistraturii, a atacat din nou actuala majoritate parlamentară formată din PSD, spunând că acesta este principalul motiv pentru care nu s-a reușit repararea legilor justiției modificate de PSD. El a vorbit despre „o majoritate parlamentară ostilă, care s-a dedicat trup și suflet apărării infractorilor”. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își alege astăzi noua conducere, judecătorul Bogdan Mateescu fiind desemnat candidat pentru postul de președinte, iar procurorul Florin Deac, pentru postul de vicepreședinte.

• Judecătorul Bogdan Mateescu este noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii

HotNews.ro a transmis livetext desfășurarea ședinței de bilanț, la care a luat parte și Klaus Iohannis:

Președintele CSM, Nicoleta Țînț:

• Am reușit suplimentarea posturilor în instanțe și parchete cu 225. Vor urma și alte măsuri concrete de eficientizare a activității
• Sunt în curs proceduri de ocupare a unor funcții la ICCJ
• CSM a continuat demersurile pentru un cadru normativ echilibrat. În primul rând, sesizările adresate de CSM Ministerului Justiției prin care au fost făcute propuneri concrete de modificare a Legii 303
• CSM a intervenit activ în procedura legislativă. În 2020 au fost avizate favorabil 8 proiecte de acte normative. Am dat și avize negative pentru 7 proiecte
• CSM a reacționat la atacurile din zona politicului la adresa sistemului judiciar când s-a impus cu necesitate

Klaus Iohannis:

• Ne revedem într-un context total atipic pentru întâlnirile de prezentare a raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii, în acest an marcat de pandemia de COVID-19, care a afectat întreaga lume. Confruntați cu o criză sanitară de o amploare fără precedent, cu implicații în toate domeniile vieții sociale, am fost cu toții nevoiți să ne adaptăm. Răspunsul la această situație dramatică, în care pe primul loc se află, evident, sănătatea românilor, nu a fost și nu este unul deloc simplu.
• În aceste vremuri dificile, misiunea justiției de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor a rămas însă la fel de actuală și de importantă.
• Măsurile impuse pentru protejarea sănătății publice au determinat, inevitabil, modificări semnificative în derularea activităților curente din justiție. Amânarea cauzelor aflate pe rol ori creșterea volumului de muncă al instanțelor și parchetelor, ca urmare a limitării activității acestora, reprezintă doar două astfel de consecințe resimțite la nivelul întregului sistem judiciar. În mod evident, este nevoie de un efort comun pentru depășirea acestei perioade și sunt convins că magistrații înțeleg cel mai bine acest lucru.
• Această perioadă a fost însă și o oportunitate pentru accelerarea procesului de digitalizare a instanțelor și parchetelor, în toate formele sale, o îmbunătățire care altfel s-ar fi produs într-un ritm mai lent. Constrângerile actuale au dovedit utilitatea noilor tehnologii pentru simplificarea și ușurarea activității în sistemul judiciar, în avantajul tuturor participanților la actul de justiție și, mai ales, al cetățenilor, în calitate de beneficiari ai acestui serviciu public.
• Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege, iar justiția trebuie să funcționeze la întreaga sa capacitate, pentru a-și îndeplini misiunea nobilă.
• Prin votul exprimat la referendumul din 2019, românii au transmis clasei politice un puternic semnal că independența justiției și buna sa funcționare nu sunt lucruri negociabile și reprezintă coordonatele dezvoltării unei Românii europene. Românii au dat, totodată, un mesaj clar și pentru continuarea luptei anticorupție și suntem datori să răspundem onest tuturor acestor solicitări legitime ale cetățenilor.
• Procesul de reparare a legilor justiției, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil și de implementare a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneția sau ale GRECO a început deja. Motivul pentru care acest demers nu s-a finalizat însă este bine cunoscut: o majoritate parlamentară care nu numai că nu a făcut nici un secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a și dedicat trup și suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori. O majoritate parlamentară care, chiar și după sancțiunea dură primită în 2019 din partea românilor, nu s-a sfiit să voteze măsuri contrare interesului public ori să întârzie adoptarea unora extrem de necesare.
• De aceea, legislația într-un domeniu atât de important precum cel al justiției trebuie să fie rezultatul unor dezbateri ample purtate în următorul Parlament, cu o altă majoritate, construită în jurul unor forțe politice profund atașate valorilor democratice. Profesioniștii din sistemul judiciar, asociațiile profesionale și Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie parte din acest proces, pentru ca normele să reflecte realitatea socială, nevoile stringente ale sistemului judiciar, astfel încât acesta să funcționeze în mod optim pentru democrația noastră.
• În acest context, susținerea de către Consiliul Superior al Magistraturii a implementării recomandărilor organismelor europene, în beneficiul întregului sistem judiciar, este una deosebit de valoroasă. Nu îmi pot imagina acest demers fără implicarea CSM. Vocea dumneavoastră este extrem de importantă și, de aceea, mă aștept să aveți intervenții profesioniste și obiective.
• Sistemul judiciar așteaptă de la Consiliul Superior al Magistraturii un rol activ, o abordare constructivă și matură, lipsită de partizanat, care să construiască un larg consens în sistemul judiciar asupra temelor cele mai arzătoare din justiție.
• Cum ne dorim să arate justiția din România în următorii ani? Ce obiective ne propunem să atingem pe termen scurt, mediu și lung? Cum se va îmbunătăți acest serviciu public prin raportare la cetățean și la interacțiunea acestuia cu instanțele și cu parchetele? Răspunsurile sunt la noi, toți cei chemați să punem umărul la dezvoltarea României, fiecare în limitele trasate de Legea fundamentală.
• Buna funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, o relație solidă și onestă cu corpul magistraților, materializată printr-un dialog constant cu sistemul, contribuie atât la întărirea credibilității CSM, cât și la construcția unei viziuni de dezvoltare a justiției, dar mai ales la transpunerea acestei viziuni în realitate.
• Independența, corectitudinea și imparțialitatea sunt repere esențiale ale magistraților nu numai în relația cu justițiabilii, ci și cu membrii întregii societăți. Ele nu sunt însă suficiente. Este nevoie de acțiune instituțională, de colaborare, asumare, de leadership și de perseverență pentru schimbările profunde de care are nevoie sistemul judiciar.
• Ne revine fiecăruia dintre noi responsabilitatea de a contribui la îndeplinirea acestei misiuni. În ceea ce mă privește, rămân un partener deschis în efortul de modernizare a justiției din România, în beneficiul cetățenilor.

În plenul de joi, CSM își alege noua conducere.

Pentru postul de președinte al CSM s-au înscris judecătorii Bogdan Mateescu și Evelina Oprina. Surse din CSM au declarat pentru HotNews.ro că judecatorul Bogdan Mateescu a fost desemnat de Secția pentru judecători, cu 7 voturi „pentru” și două „împotrivă”, candidat pentru funcția de președinte al CSM. Oprina a avut doar 2 voturi „pentru”. În cazul ambilor candidați s-a înregistrat și un vot nul. Procurorul Florin Deac a fost desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a candida la funcţia de vicepreşedinte

La ședința CSM, care începe la ora 12.00 și în care va fi prezentat și bilanțul de activitate pe acest an, participă și președintele Klaus Iohannis.

Candidaţii pentru şefia CSM trebuie să prezinte un proiect managerial care să cuprindă viziunea lor referitoare la gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare.

CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.

Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, preşedintele fiind ales dintre judecători, iar vicepreşedintele dintre procurori.

În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii este format din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea – Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ – Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş – Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag – Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina – Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan – Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu – Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Din CSM fac parte procurorii Codruţ Olaru – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac – Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Victor Alistar şi Romeu Chelariu au fost aleşi de Senat coa membri CSM din partea societăţii civile.