Ce argumente (ne-conspiraționiste) au părinții care nu vor să-și vaccineze copiii? Expert: „Faptul că Ministerul Educației a făcut publice rezultatele chestionarelor care arată că 77,5% refuză vaccinarea este dovadă de incompetență supremă”

România nu este singura țară din Europa unde problema vaccinării anti-COVID a copiilor între 12 și 18 ani a stârnit dezbateri. Totuși, procentul atât de ridicat al părinților care se opun procesului nu se mai regăsește nicăieri. Am vrut să aflu chiar de la acești părinți ce argumente au, dincolo de delirul conspiraționist.

Întrebați de Ministerul Educației dacă sunt de acord să-și vaccineze copiii (e vorba despre cei de peste 12 ani, desigur), 77,5% dintre părinții care au răspuns la un chestionar în acest sens au spus că „nu”.

De asemenea, potrivit unui sondaj IRES din perioada 16-29 septembrie, 70% dintre părinții elevilor de 12-18 ani nu doresc să-i vaccineze, însă ar vrea ca aceștia să meargă la școală în format fizic.

Cele două procente spun practic un singur lucru: cea mai mare parte a părinților din România nu este de acord cu injectarea serului imunizant la propriii copii.

Subiectul a generat multe dezbateri pe internet în ultimele zile și, așa cum se întâmplă de multe ori în această perioadă, s-a tranșat între „ce așteptări poți să ai de la un popor de analfabeți funcțional?” și „sunteți spălați pe creier cu vaccinul vostru cu tot!”.

Până la urmă însă de ce atât de mulți români au o problemă cu vaccinarea copiilor?

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a autorizat folosirea vaccinului Pfizer pentru copiii de peste 12 ani încă din luna mai a acestui an. Două luni mai târziu a fost autorizat și vaccinul Moderna.

În principiu, EMA spune că beneficiile vaccinării copiilor sunt mult peste posibilele efecte secundare. Asta chiar dacă există o anumită îngrijorare privind riscul apariției unor cazuri de miocardită și pericardită după administrarea vaccinurilor de tip ARNm.

Un articol publicat de Harvard Health Publishing explică pe acest subiect că au fost raportate 1000 de astfel de cazuri după 300 de milioane de vaccinări în SUA, majoritatea fiind adolescenți. De asemenea, 79% din aceste cazuri la tineri au fost ușoare.

În ciuda ok-ului dat de Agenția Europeană a Medicamentului, statele din UE nu au avut o abordare unitară în ceea ce privește vaccinarea copiilor.

Portugalia, Danemarca și Spania și-au vaccinat majoritatea copiilor cu vârsta între 12 și 15 ani, respectiv 12-19 ani. În Franța, la mijlocul lunii trecute erau peste 52% copiii între 12 și 17 ani care erau vaccinați cu schema completă.

În Germania, experții au recomandat inițial ca vaccinarea la această categorie de vârstă să se adreseze doar copiilor cu probleme de sănătate. Ulterior, după ce au văzut cât de repede se răspândește varianta Delta, aceștia au recomandat imunizarea tuturor copiilor peste 12 ani.

Recent, Suedia și Danemarca, două dintre țările care au început în forță vaccinarea persoanelor sub 18 ani, au decis suspendarea vaccinului Moderna din cauza unor cazuri „rare” de reacții adverse precum miocardita. Totuși au recomandat în continuare vaccinarea copiilor cu Pfizer.

Interesul propriu al copilului versus interesul comunității

Marea Britanie a avut abordări diferite în ceea ce privește imunizarea minorilori. La începutul lunii septembrie, Comitetul mixt pentru vaccinare și imunizare a anunțat că nu recomandă vaccinarea copiilor cu vârsta între 12 și 15 ani. Explicația fost aceea că beneficiile pentru această grupă de vârstă ar fi „marginale”, deci nu se justifică vaccinarea în masă.

Totuși a lăsat o ușă deschisă pe acest subiect și a spus că membrii Guvernului pot lua altă decizie. Ulterior, șeful serviciilor medicale din Marea Britanie (CMO) a recomandat începerea vaccinării pe motiv că acest lucru ar preveni întreruperea școlilor.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în ceea ce privește sănătatea copiilor nu există mari avantaje ale vaccinării (copiii nu dezvoltă forme severe ale bolii decât în cazuri extrem de rare) scopul imunizării ar fi unul practic: cu cât sunt mai mulți copii vaccinați cu atât răspândirea virusului în școli este mai redusă, deci procesul de educație este mai puțin afectat.

Ar mai merita menționat și o perspectivă de peste ocean în privința vaccinării copiilor. Doctorul Anthony Fauci, cel care coordonează lupta împotriva pandemiei din Statele Unite, a declarat într-un interviu că „deși statistic copiii care se infectează cu covid au probabilitatea mult mai mică decât a unui adult să dezvolte forme severe ale bolii, totuși au murit mai mulți copiii de la COVID decât din cauza gripei. Și îi vaccinăm pe copii împotriva gripei.”

Am insistat pe exemplul Marii Britanii pentru că aici apare un argument semnificativ: motivația care se află dincolo de interesul direct al copilului: interesul comunității ca circulația virusului să fie cât mai redusă. Și procesul de educație cât mai puțin afectat.

„Sunt dispusă să-l retrag din viața socială și un an dacă e nevoie, să fie cârtiță dacă astea sunt condițiile”

Revenind la România, am vrut să văd ce argumente au părinții care nu-și vaccinează copiii. Am stat de vorbă cu câțiva dintre ei, am intrat pe grupuri de Facebook și mi-am făcut o impresie și din răspunsurile pe care le-au dat pe pagina de Facebook a HotNews.ro la întrebarea „77,5% din părinți nu vor să-și vaccineze copiii (peste 12 ani). Dacă ați avea copii ce decizie ați lua și de ce?”.

Au fost peste 350 de oameni care și-au expus punctul de vedere din care foarte mulți s-au pronunțat împotriva vaccinării.

Dincolo de afirmațiile conspiraționiste (unii oameni pur și simplu știu că în vaccin sunt otrăvuri), au existat și argumente ale părinților care merită luate în seamă. Mai ales că pe unele le-am regăsit și la părinți din alte țări europene care au fost intervievați pe acest subiect.

Am stat de vorbă cu o doamnă de 54 de ani din București, mamă a unui copil de 15 ani, care s-a recomandat Daniela. Motivul pentru care Daniela nu-și vaccinează copilul era acela că „nu există nimeni în acest moment care să garanteze lipsa unor consecințe negative pe termen lung în cazul acestor vaccinuri”.

„Poate peste zece ani copilul dezvoltă o formă de diabet (un exemplu de boală luat absolut la întâmplare). Și în dezvoltarea celorlalte vaccinuri au existat efecte secundare, uneori grave, care în timp au fost remediate. Nu e cazul acum pentru că acest vaccin nu a beneficiat de suficient timp pentru a remedia toate problemele”, mi-a explicat Daniela.

În ceea ce privește diferența foarte mare între atitudinea celor din vestul Europei față de vaccin comparativ cu atitudinea românilor, ea a refuzat să se pronunțe: „Cunosc prea puține despre cultura lor (n.r.- popoarelor din Vest) ca să înțeleg ce anume i-a motivat să se vaccineze și să-și vaccineze copiii. Nu aș vrea să mă pronunț”, mi-a mai răspuns Daniela, care nici ea nu era vaccinată.

Ce va face mai departe?

„Acum copilul merge la școală dar dacă nu se va mai putea din cauza pandemiei, sunt dispusă să-l retrag din viața socială și un an dacă e nevoie, să fie cârtiță dacă astea sunt condițiile. Oamenii au mai trecut prin momente grele, au fost și războaie, putem supraviețui și cu asta”, mai spune Daniela.

Din ce am constatat și la ceilalți părinți care se opun vaccinării, există câteva argumente care se regăsesc în cele mai multe dintre opiniile exprimate. Iată care sunt cele mai serioase (după cum spuneam, am exclus teoriile conspirației și afirmațiile stupide de genul „ei (??) doresc scăderea populației de pe glob”:

„Vaccinul este unul experimental, nu există nimeni în acest moment care să poată garanta lipsa consecințelor pe termen lung”.

„Sunt de acord cu vaccinarea copiilor, dar nu în școală”.

Argumentul arată că oamenii vor să decidă singuri, dacă și când își vaccinează copiii. Problema aici pare a fi autoritatea, școala, nu vaccinul în sine. În realitate, nici un copil nu poate fi vaccinat fără ca părinții (tutorii etc) să fie de față și să-și dea acordul, deși argumentul arată mai degrabă lipsa de informare.

Părinți care interpretează greșit protestele din Vest: „S-au vaccinat ca oile și când și-au dat seama ce greșeală au făcut acum au început să iasă în stradă împotriva autorității”.

În realitate, protestele din țările occidentale au în principal legătură cu restricțiile, mai puțin cu vaccinarea.

Părinți care acuză lipsa de încredere în mass-media pe care o identifică cu Statul. Statul și media sunt considerate că au vorbit pe aceeași voce în această chestiune iar asta este considerat dubios: „mass-media și statul au băgat dezbinare între noi, vaccinați contra nevaccinați”.

„Copiii au sistem imunitar foarte bun, fac față bolii doar cei din grupa de risc să fie vaccinați, restul se descurcă singuri”.

Acest argument a fost invocat și în statele din vest, dar s-a considerat că în fața acestuia primează totuși binele comun al societății.

„Dacă tehnologie ARNm (cea folosită pentru dezvoltarea vaccinurilor Pfizer și Moderna) nu este chiar nouă, se lucrează de mulți ani la ea pentru tratarea cancerului, atunci de ce continuă să moară oameni pe capete de cancer?”

Așa este, oamenii nu au descoperit încă leacul pentru cancer. Dar asta nu înseamnă că rezultatele de până acum ale cercetărilor nu sunt încurajatoare.

„Discuțiile din alte țări nu sunt aplicabile la noi pentru că acolo s-au luat măsuri care la noi nu s-au luat”

Pe acest subiect am stat de vorbă cu și Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.

În primul rând cum vi se pare procentul de 77,5% din părinți care nu vor să-și vaccineze copiii?

„Este gigantic, comparativ cu alte țări, dar este corelat cu numărul oamenilor care nu se vaccinează. E firesc să existe și oameni care chiar dacă ei se vaccinează, nu sunt dispuși să-și vaccineze și copiii. Sunt mai precauți când e vorba de copii.”

Ce părere aveți de faptul că instituția care se ocupă de vaccinare din Marea Britanie nu a recomandat vaccinarea la copii pe motiv că avantajele sunt marginale?

„Are sens, pentru că într-adevăr copiii, ca si grup, au risc mai mic de a dezvolta simptome severe ale bolii. Însă principalul avantaj este acela că prin vaccinare se formează un cerc de protecție în familia copilului respectiv.

Apoi se creează un cerc de protecție în școli. Dacă sunt vaccinati scade indiscutabil riscul în restul comunității.

Dar pentru sănătatea proprie a copilului așa e, nu este un avantaj chiar atât de mare.

În ceea ce privește riscul dezvoltării de miocardite și pericardite în urma vaccinării ce părere aveți? Au existat acele știri despre suspendarea vaccinului Moderna in Suedia, Danemarca pe motiv de risc de miocardita si pericardita.

Riscul să dezvolți miocardita la vaccin este mult mai mic, de sute de ori mai mic decât de la infecția cu virusul. Diferența este incomensurabilă. Trebuie să te uiți la riscuri.

În momentul de față lucrurile stau așa: la varianta Alfa copiii se infectează mai greu și transmit mai greu virusul. Cu varianta Delta acest lucru nu mai este valabil. Este de o mie de ori mai mare concentrația de viruși, adică numărul de viruși pe unitate, la varianta Delta decât la varianta inițială.

În acest moment, copiii merg la școală cu spațiu prost ventilat, iar riscul crește pe măsură ce scad temperaturile. Chiar dacă toată lumea poartă măști, cum petrec multe ore împreună, este riscul foarte mare. Este puțin probabil cu copiii care merg la scoala fără măsuri de siguranță să nu se infecteze.

Și în alte țări există discuții dacă e bine sau nu să se vaccineze copiii. Deci nu e România unică.

Discuțiile din alte țări nu sunt aplicabile la noi pentru că acolo s-au luat măsuri care la noi nu s-au luat: ventilație în sălile de curs, testare de două ori, mască și distanța socială.

La noi nu se face nici una din astea, sunt și profesori care se exprimă împotriva măștii. Nu-s transferabile exemplele de la alții cu ce se întâmplă la noi.

Faptul că Ministerul Educației a făcut publice acele rezultate este dovadă de incompetență supremă, nu trebuia să le facă publice. Astfel le-a întărit multora opinia că nu trebuie să-și vaccineze copilul pe ideea „uite, sunt mulți care gândesc ca mine, deci am avut dreptate”.

Ministerul a dat drumul acestor rezultate, fără să aibă și alte măsuri de contrabalansare.

Cea mai bună modalitate ca să iei o decizie este să te uiți cum este în restul Europei.