Blocajul din Consiliul Superior al Magistraturii continuă: Șapte membri ai Consiliului, "apel la responsabilitate"
Șapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii fac un „apel la responsabilitate” către colegii lor pentru a rezolva blocajul creat prin desemnarea ca interimar în funcția de președinte a judecătorului Bogdan Mateescu, al cărui mandat la șefia Consiliului a expirat în 6 ianuarie. Cei 7 judecători și procurori, care reclamă că ședințele sunt conduse de „un președinte nelegitim”, vorbesc despre „un real blocaj instituțional, atât prin prelungirea mandatului fostului preşedinte, cât şi prin ducerea la extrem şi perpetuarea unui mod de luare a deciziilor la limită”.
Reamintim că CSM ar fi trebuit să își aleagă la finalul anului trecut noul președinte cu un mandat de un an, în 2022, însă ambele candidaturi – ale judecătoarelor Andrea Chiș și Gabriela Baltag – au fost respinse. Președintele CSM din mandatul 2021 Bogdan Mateescu s-a autopropus, iar plenul a votat, în decembrie, ca el să ocupe funcția interimar și după 6 ianuarie, când i-a expirat mandatul, până la organizarea unui nou tur de alegeri.
Cei 7 magistrați sunt:
- Judecător Andrea Annamaria Chiș
- Judecător Gabriela Baltag
- Judecător Evelina Mirela Oprina
- Judecător Mihai Andrei Bălan
- Procuror Tatiana Toader
- Procuror Cristian Mihai Ban
- Procuror Florin Deac
Tot ei au formulat, în 13 ianuarie, o plângere prealabilă prin care cereau plenului CSM să revină asupra hotărârii privind interimatul funcției de președinte, considerând nelegală decizia.
Judecătoarea Andrea Chiș explică noul demers al celor șapte membri ai CSM spunând că este nevoie de o revenire a plenului asupra deciziei ori de soluționarea de urgență a plângerii prealabile, pentru a se putea adresa instanței de contencios administrativ.
Cei șapte magistrați le cer colegilor lor din CSM, într-o scrisoare transmisă vineri, rezolvarea de urgență a situației de nelegalitate în care se află Consiliul ca urmare a desemnării unui președinte interimar.
Redăm integral textul scrisorii celor 7 membri ai CSM:
- „Adoptarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 211/16.12.2021, cu încălcarea flagrantă și evidentă a Constituției României și a Legii nr. 317/2004, a generat un real blocaj instituțional, atât prin prelungirea mandatului fostului preşedinte al Consiliului, cât şi prin ducerea la extrem şi perpetuarea unui mod de luare a deciziilor la nivel instituţional de către o majoritate fragilă, la limită, de multe ori cu un singur vot diferență, în care părerile exprimate de ceilalți membri, reprezentanți a mai mult de jumătate din numărul total al magistraților din instanţe şi parchete, sunt complet desconsiderate.
- Problema legalității președinției actuale a Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă o chestiune esențială pentru buna organizare și desfășurare a activității sistemului judiciar, sens în care ea trebuie să constituie o preocupare pentru toți membrii Consiliului. Orice tergiversare a soluționării acestei problematici nu poate avea decât consecințe negative asupra bunei funcţionări a Consiliului, ceea ce reclamă o abordare responsabilă, corectă și neîntârziată.
- În aceste condiții, considerăm că modalitatea prin care vor fi lămurite aspectele litigioase constă în finalizarea demersului judiciar pe care l-am inițiat la data de 13.01.2022, ceea ce presupune discutarea cât mai curând posibil a plângerii noastre prealabile împotriva Hotărârii Plenului CSM nr. 211/16.12.2021 și, în situația în care nu va fi admisă de Plenul Consiliului, continuarea demersurilor în fața unei instanțe de judecată.
- Celelalte demersuri judiciare, despre care am luat act din informațiile apărute în spațiul public, respectiv două cereri de suspendare a hotărârii Plenului CSM nr. 211/16.12.2021 și faptul că pe rolul Curţii Constituţionale se află spre soluţionare la data de 9.02.2022 sesizarea de neconstituţionalitate cu privire la Hotărârea Plenului Senatului nr. 1/2022 privind validarea unui membru CSM, nu au condus și nu vor conduce, în opinia noastră, la o clarificare cât mai rapidă a problemei președinției CSM.
- Dacă în ceea ce privește cererile de suspendare, instanța nu analizează fondul cauzei, ci condițiile specifice de existență a urgenței și a producerii unui prejudiciu pentru cel care a formulat cererea, în cazul sesizarii de neconstituționalitate, motivul de nelegalitate vizând mandatul de preşedinte CSM ad interim depăşeşte limitele sesizării, în analiza instanţei de contencios constituţional fiind Hotărârea Plenului Senatului nr. 1/2022 privind validarea unui membru CSM, iar nu Hotărârea Plenului CSM nr. 211/16.12.2021.
- Astfel, apreciem că motivul constând în lipsa calității de reprezentant legal al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, care ar afecta legalitatea sesizării Senatului, este inadmisibil, neavând legătură cu constituționalitatea hotărârii Senatului, cererea de validare fiind legal semnată de singurul reprezentant actual al Consiliului, respectiv vicepreședintele acestuia.
- Drept urmare, previzibila soluție de respingere ca inadmisibilă a celui de-al doilea motiv de critică din cuprinsul sesizării de neconstituționalitate coroborată cu neanalizarea fondului cauzei în cele două cereri de suspendare şi cu necesitatea tranşării cât mai urgente a problematicii legalităţii preşedinţiei CSM trebuie să conducă la adoptarea de îndată a unei soluţii cu privire la plângerea prealabilă formulată la data de 13.01.2022 în vederea continuării eventualelor viitoare demersuri judiciare în fața instanței de contencios administrativ.
- Prin urmare, facem un apel la responsabilitatea colegilor noștri din Consiliu, judecători, procurori și reprezentanți ai societății civile și îi invităm la un dialog real, în care toți să contribuim cu adevărat la rezolvarea acestei probleme și în care să fie arătat respectul datorat fiecăruia dintre noi, în calitate de reprezentanți ai judecătorilor și procurorilor”.
Scandalul din CSM
CSM ar fi trebuit să își aleagă la finalul anului trecut noul președinte cu un mandat de un an, în 2022, însă ambele candidaturi – ale judecătoarelor Andrea Chiș și Gabriela Baltag – au fost respinse. Președintele CSM din mandatul 2021 Bogdan Mateescu s-a autopropus, iar plenul a votat, în 16 decembrie, ca el să ocupe funcția interimar și după 6 ianuarie, când i-a expirat mandatul, până la organizarea unui nou tur de alegeri.
În 11 ianuarie, CSM a avut prima ședință de plen din acest an pentru vacantarea postului judecătoarei Mariana Ghena de la instanța supremă, care s-a pensionat în decembrie, la 57 de ani, cu un an înainte de expirarea mandatului de 5 ani în CSM și pentru desemnarea în locul acesteia a judecătorului Marian Budă de la Înalta Curte de Casație și Justiție, planul fiind ca Buda să fie ales în funcția de președinte pentru acest an, spun surse din CSM.
Mai mulți membri ai CSM au acuzat însă nelegalitatea desfășurării ședințelor de plen și de judecători ale CSM, conduse în continuare de către judecătorul Bogdan Mateescu, fiind contestată desemnarea sa ca președinte interimar al Consiliului și al secției.
Ședința de plen a CSM convocată atunci nu a mai avut loc din lipsă de cvorum, lipsind cei șapte judecători și procurori care îl contestă pe Mateescu – judecătorii Andrea Chiș, Mihai Andrei Bălan, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și procurorii Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban.
În condițiile în care nu a fost asigurat cvorum, președintele interimar al CSM Bogdan Mateescu a decis să trimită Senatului o adresă pentru validarea ca membru CSM a judecăătorului Marian Budă (supleant).
Aceiași judecători au boicotat și ședința Secției pentru judecători, condusă interimar tot de Bogdan Mateescu, însă cvorumul acesteia a fost asigurat prin participarea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, care nu a luat parte și la ședința plenului.
Judecătoarea Andrea Chiș, unul dintre magistrații care au boicotat ședințele, a reclamat că plenul nu a avut loc din cauza celor „care au refuzat și refuză în continuare să intre în legalitate, punând în pericol nu doar imaginea Consiliului, ci și legalitatea actelor acestuia, vulnerabilizând întreaga activitate a instituției, cu consecințe grave și iremediabile asupra sistemului judiciar”.
Ea spune că participarea la o ședință condusă de „un președinte nelegitim” lovește de nulitate orice hotărâre a Consiliului adoptată în aceste condiții.
Miza conducerii CSM în 2022 este importantă: expiră mandatele președintelui instanței supreme și șefului Inspecției Judiciare și se schimbă întreaga componență a CSM, aleasă pentru un mandat de 6 ani, iar rolul președintelui Consiliului este esențial.
Alegerile din CSM au avut loc în 16 decembrie pe fondul scandalului legat de excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileț, printr-o decizie a Secției pentru judecători. În aceeași ședință, CSM a sancționat disciplinar cinci judecători de la Curtea de Apel Constanța care au judecat dosare cu nume grele și au criticat modificările aduse de CSM legilor justiției.
INTERVIURILE HotNews.ro