Minorii care au împlinit 16 ani ar putea călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor – proiect

Minorii care au împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, conform unui proiect de lege depus la Parlament.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de 88 parlamentari PNL şi UDMR şi modifică legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, precum şi legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

• „Prin excepţie, cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile prezentei legi”, prevede proiectul.

De asemenea, potrivit proiectului, prin derogare, „organele Poliţiei de frontieră vor permite ieşirea din România a cetăţenilor români minori care au împlinit vârsta de 16 ani titulari ai unui document de călătorie individual sau, după caz, ai unei cărţi de identitate şi neînsoţiţi de o persoană fizică majoră, dacă prezintă o declaraţie notarială a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei”.

Totodată, proiectul stipulează că misiunile diplomatice şi consulare ale României au obligaţia de a sesiza autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului cu privire la minorii sub 16 ani cetăţeni români aflaţi în străinătate care, din orice motive, nu sunt însoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal ori nu se găsesc sub supravegherea legală a unor persoane din străinătate. În textul în vigoare, această obligaţie este prevăzută în cazul copiilor cetăţenilor români aflaţi în străinătate, fără să fie stabilit pragul de 16 ani.

Ce mai prevede proiectul:

• „În acelaşi sens, autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului va lua măsurile necesare pentru întoarcerea minorului sub 16 ani la părinţi sau la un alt reprezentant legal, imediat după identificarea acestuia.
• În cazul în care persoanele identificate nu pot sau refuză să preia copilul, la cererea Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, instanţa judecătorească de la domiciliul copilului dispune plasamentul acestuia, în condiţiile prezentei legi.
• Procedura de întoarcere a copiilor în ţară, de identificare a părinţilor sau a altor reprezentanţi legali, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de întoarcerea în ţară a acestora, precum şi serviciile de protecţie specială, publice sau private competente să asigure protecţia în regim de urgenţă a minorilor aflaţi în această situaţie prevăzută se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Proiectul va intra în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Legea ar urma intre în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Cum explică inițiatorii

• „Prin propunerea legislativă se urmăreşte asigurarea unui regim de circulaţie în străinătate pentru minorii peste 16 ani, regim care să răspundă drepturilor şi îndatoririlor actuale.
• Conform legislaţiei în vigoare, cetăţenii minori români, fără a se face distincţie, pot călători în străinătate numai însoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali.
• Totuşi există companii aeriene care acordă un serviciu de minor neînsoţit care reprezintă asistenţa unui copil care călătoreşte singur de la punctul de plecare până a sosirea la destinaţia finală.
• Este nejustificat ca minorii sub 16 ani şi minorii care au împlinit vârsta de 16 ani să fie trataţi în mod similar.
• Dispoziţiile legale nu disting după vârsta minorului, astfel minorul sub 16 ani şi minorul ce a împlinit vârsta de 16 ani sunt trataţi în mod similar, cu toate că dezvoltarea psihosocială a unui tânăr de 16 ani este mai apropiată de cea a unui major peste 18 ani decât cea a unui minor de 14 ani. Acest tratament similar este nejustificat. În ţările europene, minorii care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători singuri, fără a fi însoţiţi de un major.
• Este evident un flux de adolescenţi minori care traversează frontierele statului cu scopul de a studia în străinătate sau de a se reuni cu familia şi aceştia au nevoie de un regim mai relaxat de circulaţie în acord cu nevoile lor.
• De asemenea, sunt minori peste 16 ani care, în cazul părinţilor divorţaţi, au unul dintre părinţi stabilit în străinătate şi, pentru menţinerea relaţiilor personale, efectuează călătoria în străinătate”.