Sari direct la conținut

Press report: Afacere după rețeta Dragnea la Iași. Facturile la electricitate se vor dubla pentru o parte din populație din 1 ianuarie. Mașinile care se strică cel mai des. 5 chestii pe care le putem face când așteptăm să vină apa caldă

HotNews.ro
Press report, Foto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia
Press report, Foto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

Afacere după rețeta Dragnea la Iași: firma primăriei, vândută cu 200 lei către fratele primarului Facturile la electricitate se vor dubla pentru o parte din populație din 1 ianuarie 5 chestii pe care le putem face când așteptăm să vină apa caldă și căldura în apartamentele noastre din București Mașinile care se strică cel mai des Libanezul care a aranjat mita pentru şeful UNIFARM, refuză să mai vină la proces, din cauza obezităţii Păcănelele cămătarilorDSP Galați plătește cheltuieli de judecată celor amendați în pandemie „Rusia a lăsat Moldova pe întuneric”Justiția Română după MCV. Marile vulnerabilități ale sistemului Medicul Beuran, achitat după anularea interceptărilor. Diferența dintre martorul sincer și cel fidel

Afacere după rețeta Dragnea la Iași: firma primăriei, vândută cu 200 lei către fratele primarului

Primăria comunei Grozești, condusă de George Cristea, a înființat o firmă de lucrări publice pe care ulterior a vândut-o către fratele primarului, Cristian Cristea, pentru 200 lei. Cât timp societatea Servicii Comunale Grozești SRL, s-a aflat în proprietatea primăriei, contractele de la bugetul local au fost insignifiante, de câteva mii de lei. După ce fratele primarului a devenit unic asociat, Primăria Grozești i-a încredințat direct, fără licitație, contracte în valoare de aproape 250 mii lei.

Societatea Servicii Comunale Grozești SRL a fost înființată printr-o hotărâre de Consiliu Local inițiată chiar de către primar. Ba mai mult, înainte de a o înstrăina, Primăria Grozești a creditat ilegal firma cu 45.000 de lei și i-a încredințat cu titlu gratuit o clădire. Este o afacere croită după modelul Tel Drum – Liviu Dragnea. Acum, firma înființată de primărie, dar ajunsă în proprietatea fratelui primarului, face de toate în comună: repară garduri, cosește iarba, demolează clădiri. „Sunteți organ de anchetă cumva? Lăsați organele de anchetă să verifice, nu presa. Au preluat firma doi care au fost mai capabili”, a spus George Cristea, primarul comunei Grozești, scrie 7Iași.ro.

5 chestii pe care le putem face când așteptăm să vină apa caldă și căldura în apartamentele noastre din București

În timp ce dați refresh la aplicația Termoenergetica, aplicație care, mai nou, are ca singur scop să se joace cu nervii noștri mutând ora estimată la care se va întoarce căldura, ca într-un joc (pentru cei cu centrală și pentru bogați – când intri dimineața pe site-ul CMTEB, te anunță că va reveni încălzirea seara la 20, apoi la ora 20 te anunță că va reveni dimineața și tot așa), în acest timp iată cu ce ne putem destinde mințile obosite și trupurile înfrigurate, scrie B365.ro.

Mașinile care se strică cel mai des.

Technischer Überwachungsverein (TÜV), Asociația de Inspecție Tehnică din Germania, alcătuită din companii independente care testează, inspectează și certifică tehnologiile, produsele și sistemele pentru a preveni pericolele, accidentele și daunele, a publicat un raport în urma evaluării a aproximativ 9,6 milioane de mașini, potrivit ADAC. Inspecțiile au fost făcute între iulie 2021 și iunie 2022.

Cele 226 de modele de mașini care au fost examinate au fost împărțite în cinci categorii în funcție de vechime. Iată ce modele au apărut în raportul TÜV cu defecțiuni mai dese:

2-3 ani vechime. Dacia Logan are o rată de defecțiuni de 11,6%. Urmează Dacia Docker (10,8% rată de defecțiuni), Volgswagen Sharan (9,4%) și Citroen C3 Aircross (9,4%).

4-5 ani vechime. Dacia Duster are o rată de defecțiuni de 18%. Urmează Volkswagen Sharan (17,1%) și BMW Seria 2 Active Tourer (18%), scrie GreatNews.ro.

Libanezul care a aranjat mita pentru „Bro”, şeful UNIFARM, refuză să mai vină la proces, din cauza obezităţii

Miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti, trebuia să fie confruntarea dintre Adrian Ionel, fostul şef al UNIFARM, şi libanezul Andre Jaderian, denunţătorul care i-a promis sute de mii de euro ca să-i vândă milioane de măşti de protecţie, în pandemie. Ambii au lipsit din sala de judecată, invocând motive medicale. La termenul din 20 decembrie, Jaderian va fi adus cu mandat.

La începutul pandemiei, când „negociau” pe WhatsApp contracte grele pe bani publici, Adrian Ionel şi Andre Jaderian îşi spuneau „bro” unul altuia. Libertatea a publicat stenogramele discuţiilor în care cei doi au aranjat un contract de 6.700.000 de euro, din bani publici, pentru măşti de protecţie şi combinezoane aduse din Turcia. Libanezul care intermedia afacerea urma să primească 18% din valoarea totală a contractului, iar şeful UNIFARM avea promiși 760.000 de euro, potrivit acuzării citate de Libertatea.

Păcănelele cămătarilor (I) | Cât au câștigat firmele unde DIICOT susține că jucătorii erau agresați

Aproape un miliard de lei au câștigat firmele din spatele sălilor de jocuri Las Vegas Games, din 2016 și până în prezent. Agenția de jocuri de noroc este deținută de trei firme, două dintre ele controlate de Mihăiță și Sorin Doroftei. Las Vegas Games și-ar fi impus propriile reguli pe piață, având un sistem bine pus la punct pentru a-și asigura profitul. Sistemul ar fi fost pus la cale de frații Doroftei, care și-ar fi făcut o „firmă de pază“ ad-hoc, cum au declarat surse judiciare. Mai exact, au plătit pentru fiecare zonă a țării câte un clan care să se asigure, prin orice mijloace, că banii rămân în agenție. Întreaga rețea a fost destructurată în această dimineață de către DIICOT, după ce a adus la audieri 40 de persoane, scrie Buletin de București.

Avocatul de drept penal, Adrian Briscan: “Dacă avocații și-ar face treaba cum trebuie, nu ar ajunge să fie confundați cu clienții lor“

Adrian Briscan, avocat specializat în drept penal, consideră că dosarele cu încărcătura psihologică cea mai mare pentru avocați nu sunt neapărat cele cu fapte de mare violență, ci cele în care se pronunță soluții care par a fi contrare probelor și care, de multe ori, macină avocatul, ce simte astfel că s-a făcut o nedreptate. “Presiunea psihică mare asupra avocaților este în dosarele unde adevărul și probațiunea sunt la limită, dosarele în care poate apărea și o presiune teribilă din partea organelor judiciare”, a declarat, într-un interviu pentru Justnews, Adrian Briscan.

În privința avocaților care sunt identificați cu clienții lor, Adrian Briscan spune că dacă avocații ar crește cât mai mult calitatea actului profesional, nu ar ajunge să fie confundați cu aceștia. În opinia lui Adrian Briscan, dacă avocatul susține absurdități pe care le aude de la client, doar ca să audă clientul ce spune, atunci, în mod firesc, în imaginea publică avocatul se va confunda cu clientul mult mai ușor. Soluția pentru a nu se ajunge la această situație este de a pregăti cu cât mai multă atenție corpul profesional al avocaților, a remarcat Adrian Briscan, potrivit JustNews.ro.

DSP Galați plătește cheltuieli de judecată celor amendați în pandemie

În atenția celor care au contestat în instanță sancțiuni în starea de alertă.

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Galați anunță că este gata să le achite cheltuielile de judecată celor care au fost amendați în perioada stării de urgență pentru că nu au completat formularul digital de intrare în România şi au sentințe judecătorești definitive de anulare a amenzilor.

Demersul Direcției de Sănătate vine după ce instanța de judecată a admis mai multe contestații formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor privind implementarea formularului digital de intrare în România. Cei amendați au acționat în instanță DSP Galați, iar judecătorii au anulat amenzile și au obligat instituția la plata cheltuielilor de judecată, acolo unde acestea au fost solicitate, scrie Viața Liberă.

„Rusia a lăsat Moldova pe întuneric”. Concret, ce a făcut România pentru moldoveni în criza energiei

Pentru a doua oară în puțin peste o săptămână, Republica Moldova a trecut printr-un nou blackout. Miercuri (23 noiembrie), țara s-a confruntat cu pene masive de curent, atât în Chișinău, cât și mai multe raioane. De vină a fost un nou val de bombardamente rusești asupra infrastructurii critice a Ucrainei. Transportul în comun și traficul, la modul general, precum și aprovizionarea cu diverse servicii de necesitate au fost grav afectate. Iar Poliția a publicat imediat un mesaj în care îi îndemna pe oameni cum să circule în siguranță, în bezna de pe străzi, odată cu lăsarea serii.

Una dintre confuziile care au apărut imediat, pe ambele maluri ale Prutului, a fost de ce rămâne Moldova fără curent când sunt bombardamente în Ucraina, dacă, după cum am explicat și noi aici, Kievul a oprit de mai bine de o lună livrările de electricitate către Republica Moldova, iar România e cea care asigură aproape tot necesarul de curent al țării?, întreabă Panorama.

Facturile la electricitate se vor dubla pentru o parte din populație începând cu 1 ianuarie

Facturile la electricitate a unei importante părți din populație se vor dubla începând cu 1 ianuarie, după decizia Parlamentului de a aplica plafoanele la consumul curent, în detrimentul mediei lunare pe anul precedent. Principalele victime ale acestei decizii sunt consumatorii care se încălzesc exclusiv electric, dar și o parte a consumatorilor care beneficiază de serviciu de încălzire centralizat, care uneori funcționează „din doi în doi”, relevă calcule Profit.ro.

Potrivit actului normativ votat în Parlament, de la 1 ianuarie 2023, încadrarea în plafoanele de preț se va face prin raportare la consumul din fiecare lună, nu la cel mediu lunar din anul anterior (2021), cum prevedea vechea legislație. Astfel, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023-31 martie 2025, noile prețuri plafonate vor fi de maximum 0,68 lei/kWh pentru clienții casnici al căror „consum lunar” (nu „consumul mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021”, cum este cazul facturării până la finalul acestui an) este cuprins între 0-100 kWh și de maximum 0,80 lei/kWh pentru clienții casnici al căror „consum lunar” (nu „consumul mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021”, cum este cazul facturării până la finalul acestui an) este cuprins între 100,01 și 255 kWh, scrie Profit.ro.

Justiția Română după MCV. Marile vulnerabilități nerezolvate ale sistemului

Ridicarea MCV a fost primită cu entuziasm la București, în special de politicieni, care văd în decizia Comisiei Europene numai partea plină a paharului. Justiția e departe de perfecțiune însă, atrag atenția atât oamenii din sistem, cât și societatea civilă.

Anunțul privind încetarea monitorizării justiției din România de către Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) nu înseamnă că toate problemele sistemului judiciar au fost rezolvate. Dimpotrivă.

O serie de probleme cu care se confruntă sistemul sunt menționate explicit și în ultimul raport MCV publicat de Comisie, însă multe altele – cel puțin la fel de importante – sunt evidențiate de reprezentanți ai societății civile sau de către cei din sistem, scrie Europa Liberă.

Economia de Război și Factura de Pace: au apărut CRONICILE 84. Titlurile și autorii

Din sumarul CRONICILOR nr. 84 – câteva titluri și autori:

-, „Călăreții Apocalipsei” care vor șterge datoriile acumulate acum – Valentin Lazea

-, Cine a tăiat buricul dintre Rusia și Germania

-, Reîntoarcerea dreptei. Liberali, iliberali, populiști – Alexandru Lăzescu

-, Europa dintre SUA, China și Germania: strategic și economic. Interviu cu Daniel Fiott, coordonatorul programului de Defence and Statecraft de la Brussels School of Governance (BSoG)

-, UE: problemă sau soluție?

-, 3 șocuri care configurează o economie de războiu – Mircea Coșea. Citește articolul pe Cursdeguvernare.ro.

Probele care demonstrează că ministrul de Interne Lucian Bode a plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat, și nu doar 2,95%

Ministrul de Interne, care și-a susținut teza în 2018 – la doi ani după ce verificarea lucrărilor doctorale cu softul a devenit obligatorie prin lege – a folosit o combinație de tehnici de camuflare a plagiatului menită să fenteze acest nou filtru de prevenție a fraudei.

Probele prezentate în această investigație demonstrează că Lucian Bode a plagiat cel puțin 18,5% din textul tezei doctorale; în plus, am identificat 6 ilustrații complet plagiate și alte 30 incorect citate;

Lucian Bode a introdus în arsenalul metodelor de fraudă folosite în România plagiatul prin traducere: a tradus cuvânt cu cuvânt din engleză pagini întregi din autori pe care nu i-a citat nici în notele de subsol, nici în bibliografie; în câteva situații a plagiat până și notele de subsol incluse în unele dintre articolele neatribuite și plagiate prin traducere, scrie PressOne.

Medicul Beuran, achitat după anularea interceptărilor. Diferența dintre martorul sincer și cel fidel

Tribunalul Giurgiu și-a motivat decizia de achitare a medicului Mircea Beuran exclusiv pe susținerile avocatului acestuia. Astfel, judecătorul Andrei Buliga l-a achitat pe Beuran după ce a anulat o interceptare telefonică a DNA, a susținut că procurorii anticorupție nu-l puteau cerceta deoarece presupusa mită era de fix 10.000 de euro și nu mai mare, iar acesta nu coordona ca director de departament și președinte al Senatului Universitar al UMF angajările din instituție. Hotărârea de achitare nu este definitivă.

Judecătorul Buliga a decis și aplicarea mai multor decizii ale Curții Constituționale (CCR), inclusiv una din 2021, după trimiterea în judecată a dosarului, prin care DNA nu mai are posibilitatea să instrumenteze dosarele disjunse dacă faptele nu sunt de competența procurorilor anticorupție, scrie PressHub.

Numele personal – mozaic relațional

De ce este nevoie de nume? Ce tip de relații sociale indexează? Ce presupune schimbarea numelui și ce ne spune asta despre dimensiunile sociale, culturale și politice în care ea se produce? Numele vin de dincolo de noi și circumscriu un sine social imaginat de urmele tradițiilor, preferințelor culturale, mediului politic, natură, aspirații, vise, dorințe și chiar de propriul nostru subconștient. Voi explora aici legăturile dintre individ și comunitate subscrise utilizării numelor de persoane.

Plecând de la o definiție a numelui, merg spre originile lui, modalități de utilizare și trec apoi spre folosirea numelor în sfera digitală încercând să evidențiez și aici principalele direcții în care e testată maleabilitatea acestei componente identitare – numele personal. Narațiunea pe care o construiesc în jurul numelor se bazează pe statistici oficiale privind numele de persoane, interviuri cu nativi din peste 30 de țări din Africa, America, Asia, Europa, Oceania, observarea macro transformărilor statale și lingvistice care au afectat țările din care aceștia provin precum și studii antropologice care abordează diferite dimensiuni ale antroponimiei. E o poveste cu final deschis și tușe groase care arată spre principalele tipuri de semne pe care cultura le înscrie în nume, scrie Antropedia.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro