VIDEO Va adera România la Schengen în acest an? Suedia: „E prea devreme să ne pronunţăm când se va încheia acest proces” / Cele două condiții fundamentale

Therese Hyden, ambasadoarea Suediei la Bucureşti, țară care a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, spune că dosarul privind aderarea României la Schengen va fi pe agenda unei reuniuni oficiale „atunci când condiţiile vor fi propice”, respectiv când Austria îşi va schimba poziţia.

Diplomatul suedez a făcut aceste declarații joi, într-o conferință de presă comună cu ministrul de Externe Bogdan Aurescu, organizată de Ambasada Suediei la Bucureşti cu prilejul preluării Preşedinţiei Consiliului UE de către această țară.

Ambasadoarea Suediei a spus că dosarul Schengen va fi pe agenda unei reuniuni oficiale atunci când condiţiile vor fi propice, adică atunci când Austria îşi va schimba poziţia privind România, iar Olanda îşi va schimba poziţia privind Bulgaria.

• „Am preluat acest dosar important de la preşedinţia cehă şi vom lucra intens. Este prea devreme să ne pronunţăm când se va încheia acest proces”, a spus Therese Hyden.

• „Colaborăm îndeaproape cu România pe această temă şi cu toate părţile interesate şi implicate.
• Dosarul Schengen va fi pe agenda Consiliului JAI atunci când sunt îndeplinite condiţiile, adică atunci când Austria îşi va fi schimbat poziţia faţă de România şi practic atunci când lucrurile vor fi clare cu privire la România şi Bulgaria. Suedia este angajată pe această cale şi va depune eforturi”, a mai afirmat ambasadoarea Suediei la București.

Aurescu: Contăm pe susţinerea preşedinţiei suedeze

Aderarea la Schengen este o prioritate majoră pentru România, care contează pe sprijinul Suediei, în calitate de mediator, a spus, la rândul său, ministrul Bogdan Aurescu, vorbind despre discuţiile cu oficiali suedezi în legătură cu aderarea României la Schengen:

• „Ieri am avut o discuţie foarte bună cu domnul ministru Billström (ministrul de Externe al Suediei – n.r.) în continuarea discuţiilor pe care le-am avut deja pe 12 decembrie, în marja Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles.
• Discuţia a fost foarte bună şi edificatoare în ceea ce priveşte angajamentul puternic al Suediei de a se ocupa intens de acest subiect, de a lucra activ, de a lucra cu multă intensitate pentru obţinerea unui rezultat favorabil României.
• În discuţiile pe care le-am avut am fost informat cu privire la lansarea procesului de consultări de către preşedinţia suedeză cu toţi partenerii implicaţi. Asta înseamnă cu Comisia Europeană, cu Austria, cu Olanda, cu România şi cu Bulgaria, în principal. Acest proces de consultări care va începe în perioada următoare nu va fi singular, va fi o serie de consultări pentru că trebuie să avem în vedere că există o serie de condiţii care trebuie să fie îndeplinite”.

El consideră că este puţin probabilă o schimbare a punctului de vedere al Austriei în privinţa României, cel puţin până la alegerile din această ţără, de la finalul lunii ianuarie:

• “Este clar că în ceea ce priveşte aderarea României şi respectiv Bulgariei, sunt două astfel de condiţii care trebuie să fie realizate.
• În primul rând, este vorba de votul Austriei în ceea ce priveşte România şi ştim cu toţii că în Austria în acest moment este o perioadă electorală. Pe 29 ianuarie vor fi alegeri în Austria Inferioară. Cred că o schimbare de poziţie până la acea dată este puţin probabilă.
• În al doilea rând, în ceea ce priveşte Bulgaria, există un vot al Olandei, pe lângă votul Austriei, ceea ce presupune ca la rândul lor colegii noştri bulgari să se implice în acest proces de consultări, inclusiv în vederea clarificărilor obiecţiilor şi condiţiilor pe care Olanda le pune în ceea ce priveşte aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen.
• Noi am început deja procesul de discuţii, inclusiv cu partea austriacă. Pe 9 decembrie am avut o primă discuţie telefonică cu omologul meu, apoi pe 12 decembrie am avut o întâlnire bilaterală cu domnia sa şi mai multe discuţii în marja Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles.
• Ne vom întâlni şi în perioada următoare, iar cu domnul ministru Billström vom continua consultările. Este important să continuăm acest proces de implicare în discuţii diplomatice şi politice pentru a crea premisele pentru un context favorabil şi aici mulţumesc preşedinţiei suedeze pentru implicarea şi decizia de a se implica într-un mod extrem de activ, într-un mod prioritar pentru a obţine aceste condiţii, dar în acelaşi timp nu trebuie să creăm aşteptări grăbite. Există şi un Consiliu de Afaceri Interne informal, care însă nu ia decizii, dar este o ocazie pentru astfel de discuţii”.

Afectează aderarea la Schengen verdictul de plagiat în cazul ministrului de Interne Lucian Bode?

Bogdan Aurescu a fost întrebat în conferința de presă și dacă verdictul de plagiat în cazul ministrului de Interne, Lucian Bode, afectează aderarea României la Schengen, el spunând că nu a „identificat semnale din partea partenerilor europeni” şi că Bode „este cel mai îndreptăţit să evalueze o astfel de situaţie”:

• „În ceea ce priveşte poziţia ministrului de interne, cred că dânsul este cel mai îndreptăţit să evalueze o astfel de situaţie. Până în prezent, nu am identificat semnale din partea partenerilor europeni pe acest subiect”.

„Nu pot garanta că se va întâmpla”

Suedia – țară care deține președinția Consiliului Uniunii Europene – nu va iniția un vot pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen până când nu se va ajunge la un acord cu statele care s-au opus acceptării celor două state în spațiul european de liberă circulație, a declarat, la începutul săptămânii,reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, citat de Novinite.

Lars Danielsson a precizat că președinția suedeză a Consiliului UE va organiza „consultări intensive” cu privire la modul în care se va proceda.

• „Aceasta, desigur, include cele două țări în cauză, precum și țările care au indicat că au o problemă cu acest proces.
• De asemenea, observăm că unele dintre motivele pentru care nu a existat o decizie pozitivă în decembrie nu sunt direct legate de probleme europene sau de probleme care sunt în prerogativele președinției”, a afirmat reprezentantul permanent al Suediei la UE.

El a spus că au fost începute consultările bilaterale cu statele implicate, iar la acest moment nu poate spune când va putea fi repusă pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne tema aderării României și Bulgariei la Schengen.

• „În opinia noastră, cu cât mai repede, cu atât mai bine.
• Dar nu vedem niciun rost să o înscriem pe ordinea de zi până când nu este clar că există o șansă rezonabilă de a obține aprobarea în Consiliul JAI.
• Așa că vom încerca să facem acest lucru în timpul președinției suedeze, dar nu pot garanta că se va întâmpla. Nu depinde în primul rând de noi, ci de părțile implicate”, a afirmat reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, potrivit Novinite.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023, președinția Consiliului UE este asigurată de Suedia. Urmează Spania – iulie-decembrie 2023, Belgia – ianuarie-iunie 2024 și Ungaria – iulie-decembrie 2024.

Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare șase luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de șase luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze, în Consiliul JAI din 8 decembrie, aderarea la Schengen, pentru o astfel de decizie fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie 2023.

Prima reuniune a Consiliului JAI sub președinția Suediei, în ianuarie

Prima reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne sub președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene va avea loc în perioada 25-27 ianuarie, fiind una informală.

Conform unor europarlamentari români, este însă prima ocazie din acest an pentru România pentru a cere un calendar ferm de aderare la Schengen.

În perioada 9-10 februarie, va avea loc Consiliul European, iar prima reuniune oficială a Consiliului JAI este programată în perioada 9-10 martie, la Bruxelles.

„Nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă acest lucru nu se va întâmpla”

Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, aflată în 20 decembrie la București, a susținut din nou că „va lupta” ca România să fie primită în Schengen în 2023, spunând că nu vrea să se gândească „ce s-ar întâmpla dacă acest lucru nu se va întâmpla”.

România aparține spațiului Schengen și nu există nicio justificare pentru a respinge aderarea acesteia la Schengen, iar Parlamentul European va insista ca acest lucru să se întâmple în 2023, a declarat șefa Parlamentului European într-o conferință de presă susținută alături de Klaus Iohannis.

Roberta Metsola a avansat și un termen pentru intrarea României în spațiul Schengen: prima parte a anului 2023:

• „Vreau să mă asigur că în 2023 vom reuși, pentru că nu avem alternativă.
• În 2024 sunt alegeri europene. Care va fi mesajul nostru pentru cetățenii europeni din România? Votați pentru Parlamentul European, casa democrației.
• Responsabilitatea mea este să conving, dar și să livrez. Și cred că este momentul ca România să intre în Schengen. În prima jumătate a anului 2023 ar trebui ca România să adere la Schengen”.

De altfel, și președintele Klaus Iohannis a spus, în conferința de presă susținută alături de Metsola, că tema intrării României în Schengen va fi tranșată în prima reuniune a Consiliului JAI, programată în martie 2023.

Argumentele aduse de Austria împotriva intrării României în Schengen

După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

• „România și Bulgaria au cifre diferite. Aceste țări nici nu ar putea cunoaște numărul adevărat dacă nu înregistrează oamenii”, a explicat Nehammer discrepanța dintre datele privind migranții prezentate de guvernul austriac și de autoritățile de la București și Sofia.

El a subliniat, într-un interviu acordat postului public de televiziune, că ridicarea dreptului de veto va fi posibilă numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere.

Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, respectiv de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are – proporţional cu populaţia sa – o presiune a migrației similare celei a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit, iar „în celelalte ţări ale UE pur şi simplu problema a fost conştientizată altfel decât în Austria”. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a susținut cancelarul.

„Poliția austriacă a investigat asta”

Și la reuniunea Consiliului European din 15 decembrie de la Bruxelles cancelarul austriac Karl Nehammer a continuat să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România.

Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an – 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut:

• „Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate.
• Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă”.

La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns:

• „Dar știţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România.
• În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş.
• Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană.
• Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”.