VIDEO Cutremur cu magnitudinea 5,3 în Arad / Seismul a fost urmat de o replică cu magnitudinea 3,1

Un cutremur cu magnitudinea 5,3 a avut loc marți seară în Arad. Seismul s-a resimțit și în Timișoara și Cluj. Seismul a fost urmat de o replică.

23:00 Potrivit ISU Arad, până la ora 22.30 au fost primite 18 apeluri prin numărul de urgență 112 privind desprinderea unor elemente de construcţie (coş de fum, bucăţi de faţadă) şi avarierea a două autoturisme.

”Pompierii militari ai Detaşamentului Arad intervin în aceste momente cu o autospecială de intervenţie şi salvare la înălţimi şi o autospecială de intervenţie cu modul pentru descarcerare pentru înlăturarea efectelor negative produse de seism (degajarea elementelor de construcţie de pe clădiri), în municipiul Arad, pe străzile: Horia, Episcopei, Mărăşeşti, Lucian Blaga, Calea 6 Vânători, Vasile Alecsandri, Caragiale, Bulevardul Decebal şi Bulevardul Revoluţiei”, a arătat sursa citată, scrie News.ro.

UPDATE Seismul a fost urmat de o replică cu magnitudinea 3.1, la ora 21:04:08 ora României.

UPDATE Magnitudinea cutremurului a fost revizuită la 5,3 de Institutul de Fizica Pământului, după ce inițial a fost anunțată o magnitudine de 5,2.

Institutul de Fizica Pmântului a spus că seismul de intensitate VII a avut loc la ora 20:26:52 (ora României) în județul Arad și a avut o magnitudinea ML 5.3.

Acesta s-a produs la adâncimea de 6.4 km, la 24km E de Arad, 50km NE de Timisoara, 74km SE de Bekescsaba, 93km N de Resita.

Arădenii au început să posteze pe rețele de socializare că din cauza seismului au căzut cărămizi sau tencuială de pe blocuri.

Amintim că pe 22 mai s-a produs un cutremur cu magnitudinea 4,9, iar acesta a fost urmat de altele.

• Se schimbă harta seismică a României? Două zone au ieșit din „adormire”

Zonele seismice Banat și Crișana sunt cunoscute de geologi, însă intră mult mai puțin în atenția publicului general, deoarece nu s-au produs acolo cele mai puternice seisme din țară.

• „Față de zona Vrancea, care se manifestă mult mai des, aceste cutremure din Banat sunt mai rare, dar se știe de ele, iar în zonarea de risc seismic a țării figurează acolo chiar la un nivel mai înalt decât a fost zona Gorjului, unde s-a produs acel cutremur neașteptat. Nu este o surpriză că se produc cutremure în Banat și Crișana, sunt consemnări istorice și INFP are toată documentația”, explică pentru HotNews.ro, Alexandru Szakacs, cercetător științific la Institutul de Geodinamică din București.

Un cutremur la o adâncime mai mică produce efecte mai mari

• „Puterea cutremurelor este raportată și la adâncime; un cutremur de 5, 5,5 pe Richter, până în 6, dacă este la adâncime mică, produce efecte mari. Același cutremur, la 80 km adâncime nu produce efecte la fel de mari. Un cutremur de 4,9 grade în Vrancea aproape că trece neobservat, lumea fiind obișnuită deja”, explică Alexandru Szakacs.

Alexandru Szakacs mai spunea pentru HotNews că Gorj și Banat s-au reactivat într-adevăr, dar aceasta NU schimbă modul cum vedem harta națională a cutremurelor.

„Putem spune, așadar, că în acest an s-au reactivat două zone seismice ale țării, zone seismice cunoscute de specialiști, unde însă în ultimii ani nu se mai produseseră seisme demne de luat în seamă. „Este corect să spunem că zona s-a reactivat, fiindcă s-a produs acest cutremur, dar asta NU înseamnă că sigur va urma o fază în care vor apărea cutremure dese și tot mai mari. Nimeni nu poate să prezică ce se va întâmpla în continuare”, spune Alexandru Szakacs, cercetător științific la Institutul de Geodinamică din București.

Cel mai semnificativ cutremur de anul acesta s-a produs în zona Olteniei în 14 februarie şi a avut o intensitate de 5,7 pe Richter, fiind urmat de sute de replici.

Cu o zi înainte, în aceeaşi zonă, s-a produs un seism de 5,2 grade, la o adâncime de 16,5 kilometri.