“Digitalizarea este un proces continuu, iar noi tehnologii și inovații vor continua să redefinească lumea din jurul nostru”, Petruț Cîrstea, Delivery Division Director Luxoft

Petruț Cîrstea, Delivery Division Director Luxoft, a discutat intr-un interviu despre digitalizare, AI, cu ce avantaje și riscuri vine la pachet și care este impactul asupra angajaților și al industriei de IT.

1.Cum a evoluat digitalizarea în ultima perioadă?

Digitalizarea, așa cum o cunoaștem azi, a început cu decade în urmă, la începutul anilor 1970, când a fost inventat microprocesorul și intregrarea acestuia într-un procesor central care a permis apariția calculatoarelor mici, mai ieftine și accesibile. Apoi a cunoscut un avans semnificativ în anii 90, odată cu introducerea către public a internetului și cu adopția tehnologiilor digitale de către mase.

De atunci, procesul de digitalizare a accelerat rapid. Avansul în zone precum puterea de calcul, stocare, tehnologii în rețelistică au condus la digitalizarea aspectelor vieții de zi cu zi, incluzând modul în care comunicăm, divertismentul, comerțul, modul în care facem cumpărături, medicină și multe altele.

Creșterea și adopția fenomenală a telefoanelor inteligente, cloudului, ML, AI și IoT nu au făcut altceva decât să propulseze revoluția digitală în ultimii ani la cote nemaivăzute.

2.Unde suntem în acest moment cu digitalizarea?

Ca să fac o glumă, cred că nu mai suntem în faza pe scoală, pe județ sau pe țară. Suntem în plină fază globală a digitalizării, în acel moment de cotitură care va modela cum arată viitorul.

Suntem în punctul în care majoritatea suntem dependenți de tehnologie. Telefonul este deja prelungirea corpului uman, primul lucru pe care îl verificăm când ne trezim, ultimul lucru pe care îl verificăm, în majoritatea cazurilor, înainte de culcare.

Suntem în punctul în care lucrurile sunt făcute mai repede și mai bine cu ajutorul tehnologiei, iar omul trebuie să țină pasul. Sau nu.

Este important de menționat că digitalizarea este un proces continuu și că noi tehnologii și inovații vor continua să redefinească lumea din jurul nostru.

3.Cât de disruptive este de fapt AI-ul ?

O întrebare foarte bună. Cred că putem spune că AI-ul va fi în toți și toate dacă vom permite asta. AI-ul are puterea de a revoluționa toate domeniile vieții cum nu s-a mai întâmplat de la descoperirea tiparului și impactul pe care l-a avut asupra lumii acelor vremuri.

Este suficient să trecem în revistă beneficiile, dar și riscurile care vin odată cu adoptarea AI-ul și realizăm că nu va rămâne niciun colțișor al veții noastre moderne în care AI-ul să nu poată fi folosit.

Principalul impact și cel mai major, în opinia mea, pe care AI-ul îl va avea în primă fază este asupra muncii și a creșterii eficienței. Se vor putea efectua automatizări de activități complexe care în prezent sunt făcute de oameni. Vedem deja acest lucru în interacțiunea cu call center-ul de la operatorii de telefonie sau diverse servicii de utilități – îti răspunde un robot care te ajută și te ghidează.

Al doilea impact major este folosirea AI în scop malițios. Deja trăim într-o lume plină de contraste, de fake news-uri, de manipulare și propagandă, toți actorii par să concureze pe atenția noastră pe termen scurt să cumpăram, să dam click sau like. Imaginați-vă că acum nu mai depinzi de o armată de oameni să derulezi un atac cibernetic, să faci fakenews-uri sau să postezi comentarii și poze pe rețelele de socializare. AI poate fi folosit că o armă cu riscuri semnificative pentru indivizi, societate sau securitate globală.

Să nu uitam că, nu putem anticipa întru totul modul în care inteligența artificială va reactriona sau se va dezvolta deoarece este dificil și costisitor să ai un cod sau algoritm fară bug-uri la nivelul acesta de complexitate, iar comportamentul algoritmilor depinde de datele cu care sunt antrenați.

Pe de altă parte, să ne uităm și la posibilele aplicații ale AI-ului în medicină și al potențialului în diagnosticarea și detectarea bolilor, a revoluționării planurilor de tratament, a modului în care educația și învățarea în general va fi propulsată prin noi instrumente și platforme adaptate și customizate individual.

4. Care este impactul ML/AI-ului în zona de software engineering? Care este impactul uman la care trebuie să ne așteptăm ?

Cine se uită cum generează cod orice Genarative AI își pune desigur întrebarea cum vă arata viitorul în industria de dezvoltare software.

Adevărul este că suntem încă la început. AI-ul generează cod și o face chiar bine pe alocuri, acolo unde sunt taskuri punctuale și are suficiente surse pentru ca algoritmii să fie antrenați. Acoperă destul de bine zona de APIs, open source, diverse framework-uri și zona de patterns și arhitecturi cu un nivel destul de bun de abstractizare și comentare de cod, dacă știi ce să-i ceri și cum să-i ceri. Problemele apar odată cu creșterea complexității, a timpului de răspuns și implicit a puterii de calcul de care dispune AI-ul.

Zonele de low level, de interacțiune cu hardware-ul, precum scrierea de drivere, board bring up, BSP, tot ce ține de integrarea de chip-uri și senzori noi în zona embedded, toate sunt mai mult sau mai puțin proprietare. Acestea țin de arhitectura hardware pe care se dezvoltă, de diversele specificații pe care le au chip-urile și a modului în care sunt conectate la nivel logic și fizic.

Prin urmare generarea de cod pentru această nișă nu se va putea face fără migrarea către instrumente de dezvoltare software bazate pe private AI, pe algoritmi deținuți de companii, antrenați specific pentru acele arhitecturi și chip-uri.

În opinia mea, pe lângă impactul social, cel mai mare impact de gestionat va fi pe zona drepturilor de autor, de proprietate intelecuală și de responsabilitate pentru software-ul dezvoltat în acest mod, al valorii create folosind acel cod și, de ce nu, al posibilului prejudiciu creat ca urmare a folosirii acelui software sau bucăți de cod.

În mod cert, viitorul AI în software va fi strâns legat de entități private sau publice care au suficientă putere și resurse pentru a dezolva proprii algoritmi de inteligență artificială, care folosind codul proprietar deja disponibil intern își vor antrena proprii algoritmi, accelerând în acest fel dezvoltarea de software nou.

Gandiți-vă la un joc lego, în care fiecare piesă reprezintă un modul cu funcții bine definite, aceste module putând fi combinate în diverse moduri, iar rezultatul, blocul final rezultat, trebuie să aibă sens și să producă plus valoare. Asta promite inteligența artificială pentru industria de software.

Se spune că nu te poți opune evoluției și, prin urmare, direcția este clară. Inginerii software vor trebui să se adapteze, să învețe să folosească noua tehnologie pentru a accelera propria dezvoltare și a face produse software la un nivel de eficiență și rapiditate mult superior celui prezent.

Caracteristica industriei de dezvoltare software a ultimilor ani a fost aceea a unui deficit major de personal. Aplicarea AI în dezvoltarea de software va umple cu siguranță cel puțin o parte din acest deficit, dacă nu mai mult. Viitorii ingineri vor avea acces la o nouă unealtă foarte puternică de dezvoltare, similar cu Tony Stark și al său JARVIS AI, dacă sunt în compania care are suficiente resurse să dezvolte și să mențină acea unealtă. Daca nu, va trebui să ne mulțumim cu ceea ce ne oferă comunitatea freeware/open source și costurile care derivă de aici.

5.La nivel global se disuta despre războiul pe semiconductori. Care este impactul acestei crize de semiconductori și cum au fost afectate proiectele în care sunteți implicați de această criză?

Evoluția și adopția rapidă a tehnologiei a dus la un consum ridicat de chip-uri și la o concurență acerbă între jucătorii din piață. Echilibrul a fost avariat de criza sanitară prin care am trecut, lucru care a dus la schimbarea comportamentului și a dinamicii pieței. Prin urmare, industriile care au funcționat mai bine în criză au fost prioritizate în detrimentul celor care aveau probleme cu cererea.

În contextul actual geopolitic asistăm la o reașezare a jucătorilor, a sferelor de influență și o migrare către diversificarea jucătorilor în zona de producție de chip-uri precum și a locațiilor de producție. Vedem cum companii precum Intel investește miliarde în Europa, în Germania, cum TSMC investește în SUA, cum companii și țări investesc masiv în chip-uri pentru servere, precum India și al sau AUM Chip bazat pe ARM sau cu Loongson 3A6000 CPUs al Chinei creat special pentru piața locală chineză care promite performanțe cel puțin similare vârfurilor de gamă ale celor de la Intel sau AMD.

Clienții Luxoft pe care îi servim ca parte a Industrial Automation domain chapter continuă să arate o cerere crescută de servicii software ca urmare a acestor reașezări și retehnologizări, comparativ cu clienții care activează în alte domenii.

Domeniul industrial, considerat mai conservator, s-a deschis treptat către noile trenduri din industrie, fie că vorbim de IIoT, Edge computing, cybersecurity, private 5G, Cloud sau AI/ML.

În această perioadă avem un demand crescut pe IoT, embedded și small embedded, cu integrări de noi chipuri, senzori și hardware, pe industrial networking, industrial automation and control, edge și semiconductors precum și în zona de aplicații de litografie.

Rămâne de văzut cum se va așeza piața și care va fi noua normalitate.

Articol susținut de Luxoft​