Politico: Rivalii în alegerile UE se luptă pentru primatul moral în chestiunea scandalagiilor: Ungaria și România

Principalii candidaţi la alegerile europene de luna viitoare s-au atacat reciproc că tolerează comportamentul nedemocratic în interiorul familiilor lor politice. Manfred Weber de la Partidul Popular European (PPE) şi Frans Timmermans de la Socialişti şi Democraţi (S&D) afirmă că s-au delimitat de partidele controversate din propriile grupuri – şi ambii susţin că au făcut-o mai eficient decât adversarul lui, potrivit Politico, citat de Rador.

Înaintea alegerilor de la sfârşitul lui mai PPE a suspendat partidul de guvernare al Ungariei, Fidesz, în vreme ce S&D şi-a îngheţat relaţiile cu Partidul Social Democrat (PSD) aflat la guvernare în România. Vocile critice afirmă că ambele partide au provocat un regres al democraţiei în ţara lor.

Însă în interviuri acordate săptămâna trecută pentru Politico şi postul TV ARTE, Weber şi Timmermans s-au arătat reciproc cu degetul pentru că n-au făcut suficient pentru a combate problemele legate de statul de drept din propria familie politică.

Weber, candidat principal al PPE la şefia Comisiei Europene, a declarat că este pregătit să expulzeze cu totul partidul Fidesz al premierului ungar Viktor Orbán, în funcţie de concluziile unei anchete aflate acum în curs.

Orbán a încetat să mai facă vreun compromis, a declarat Weber, adăugând că acest lucru „este inacceptabil pentru mine”. El a continuat: „Vom da afară dacă nu va exista nici o schimbare.”

Însă politicianul bavarez s-a grăbit să precizeze că şi alte ţări, conduse de partide din afara PPE, au şi ele probleme cu statul de drept.

„Văd că avem o problemă mai mare în Europa. Viktor Orbán este una, dar avem România, avem Slovacia, avem Polonia, avem multe ţări în UE cu privire la care avem îngrijorări”, a declarat Weber, amintind că el şi partidul său au votat pentru activarea mecanismului de sancţiuni pentru statul de drept împotriva Ungariei. „Îmi asum responsabilitatea în tabăra mea, iar alţii trebuie să facă la fel”, a afirmat el.

Similar, Timmermans a evidenţiat şi el decizia propriului partid de a îngheţa cooperarea cu partidul aflat la putere în România.

Candidatul socialist a declarat că a fost „orb la culorile politice” în calitate de vicepreşedinte al Comisiei şi a fost „exigent în exact aceeaşi măsură cu Polonia, Ungaria şi România.”

El a atacat totodată PPE pentru că a suspendat Fidesz la mai mult de cinci ani după ce Parlamentul European îşi exprimase prima oară îngrijorarea cu privire la statul de drept din Ungaria, afirmând că: „Familia mea politică nu va avea nevoie de ani pentru a trece la fapte împotriva unui guvern care se comportă rău.”

În privinţa migraţiei, ambii candidaţi au avut o poziţie, în mare, similară.

Timmermans a declarat că UE trebuia să demonstreze că e capabilă să gestioneze migraţia, adăugând că: „Acest lucru începe cu controale mai stricte la graniţă, dar sfârşeşte cu politica de azil europeană, ca noi să avem aceleaşi proceduri, astfel încât să nu te duci să-ţi alegi ţara de azil în UE. Şi ca să avem aceeaşi abordare umanitară, ca refugiaţii autentici să primească protecţie autentică în Europa şi ca oamenii care nu merită să fie în Europa să fie trimişi înapoi în ţara de origine.”

Weber, care a declarat că migraţia ar trebui să fie „principala temă” pentru noul preşedinte al Comisiei, a prezentat aceeaşi idee de realizare a unui echilibru între controale mai stricte şi considerentele umanitare.

Weber şi Timmermans au răspuns la întrebări în cadrul unei serii de interviuri preelectorale cu candidaţii la postul de preşedinte al Comisiei. Ceilalţi intervievaţi au fost Jan Zahradil (Conservatori şi Reformişti Europeni), Bas Eickhout (verzi), Margrethe Vestager (liberali) şi Violeta Tomić (Stânga Europeană).

Însă nu toţi candidaţii se concentrează pe preşedinţia în sine. Vestager, în prezent comisarul competiţiei, a declarat că ar preferea să-şi păstreze actualul post.

„Mi-ar plăcea foarte mult să continui în calitate de comisar, pentru că în domeniul meu ne aflăm chiar în mijlocul a ceva, eu cred că putem face mult mai mult pentru a-i servi pe europeni chiar şi mai bine”, a declarat ea, adăugând că „aceasta ar fi prima mea opţiune”.