Isărescu: România este deasupra Greciei și la egalitate cu Portugalia și Ungaria la PIB/ cap de locuitor, dar creșterea nu este distribuită egal

În anul 2000 când România a început procesul de negociere pentru a intra în UE PIB/cap de locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare (ppc) reprezenta doar 26% din media UE, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

“Era atunci cel mai scăzut nivel din UE. În 2007 când România a intrat în UE, PIB/capita reprezenta 44% din media UE. Acum, PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare (PPC) este 77%, fiind deasupra Greciei care are 68%, similar cu Portugalia (77%), Ungaria (77%) și puțin sub Polonia (79%)”, a spus el.

• “Este o convergență impresionantă, dar nu e momentul să ne bucurăm.”

„Creșterea în România, în această perioadă nu a fost distribuită egal”, a spus el.

Potrivit acestuia, Bucureștiul este acum la peste 160% PIB/capita comparativ cu niveluri mult mai scăzute în alte regiuni.

“Continuând și îmbunătățind absorbția fondurilor europene reprezintă cea mai bună cale de a îmbunătăți creșterea potențială a economiei, fiind bună pentru o mai bună distribuție a PIB-ului în țară. Un alt factor care îmbunătățește economia este, desigur, capitalul uman”, a mai afirmat guvernatorul BNR.

N.Red: Paritatea puterii de cumpărare – PPC (engleză- Purchasing power parity sau PPP) măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o altă monedă de circulatie internațională, de regula euro sau dolari. Având în vedere ca prețurile bunurilor si serviciilor diferă de la un stat la altul paritatea puterii de cumpărare calculează o rată de schimb alternativă între monedele celor doua țări, comparând un coș de bunuri. Rata de schimb a parității puterii de cumpărare este folosita pentru a compara nivelul de trai din țări diferite. Așa se explică de ce, deși PIB/capita e mai mare în Grecia decât în România, la paritatea puterii de cumpărare stăm mai bine decât ei.

Din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media națională, celelalte 27 având o dinamică mai slabă

Cel mai bogat județ, care este de departe București. Are 263% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare, cu alte cuvinte este de peste 2,5 ori mai bogat decât media, a explicat la o conferință anterioară și Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Din păcate, suntem bine reprezentați și la celălalt capăt al clasamentului.

Cel mai sărac județ din țară este Vaslui. Raportul dintre cele două (București și Vaslui) este de aproape șase la unu, adică de șase ori mai mare PIB/capita în București decât în Vaslui, a explicat Ionuț Dumitru.

Dealtfel, acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media național. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.

Județele care aleargă cel mai rapid în convergența reală sunt București, Cluj, Timiș, Alba, Sălaj, Tulcea și Sibiu. Județele care au pierdut cel mai mult în porționare relativă față de media națională sunt Covasna, Ilfov, Constanța, Harghita, Mureș, Galați, Vrancea, Bihor și Bacău.

Avem practic o Românie a extremelor

Avem regiunea București-Ilfov, care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS2, cu nivel al PIB-ului per capita 164 față de media de 100 a UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln, adică avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt.

Pe de altă parte, avem și regiunea de Nord-Est a țării care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului. Ocupă locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană, a mai spus Ionuț Dumitru.

În 2021, țara noastră avea a zecea cea mai ridicată creștere economică, iar în 2022 a douăsprezecea cea mai ridicată creștere economică

Expansiunea PIB din primele nouă luni din 2022 a însemnat și creșterea cu 22% a PIB/capita, de la 8,8 mii euro la 9 luni 2021 la 10,7 mii euro la 9 luni 2022- cea mai mare creștere din UE, arată o analiză transmisă HotNewsde economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai.

Din 2011 și până în 2021 doar Țările Baltice, Malta și Irlanda au avansat în clasamentul UE după PIB/capita. În ultimii zece ani, în Țările Baltice PIB/capita a crescut cu aproape 90%, în Malta cu 74%, iar în Irlanda de 2,3 ori, ceea ce a însemnat o creștere a PIB/capita într-un ritm mediu anual de 5,5% în Malta, 6,4% în Estonia și Letonia, 6,7% în Lituania și 8,4% în Irlanda.

În Estonia, care a avut PIB/capita în 2011 cât România în 2021, avansul PIB/capita din ultimul deceniu s-a datorat creșterii volumului PIB cu un ritm mediu anual de 3,3% și creșterii prețului PIB (deflatorului) cu un ritm mediu anual de 3,1%. În aceeași perioadă, ritmurile României nu au fost departe de cele ale Estoniei, PIB per capita a crescut într-un ritm mediu anual de 6,1%, din care 3,1% a fost ritmul mediu anual de creștere a volumului PIB, 2,4% a fost ritmul mediu anual al creșterii prețului PIB și 0,6% a fost ritmul mediu anual de scădere a populației.

Potrivit celor mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică, Capitala „producea” în 2019 peste un sfert din PIB-ul României. Banatul contribuie cu 9,5%, oltenii ”aduc” 7,7% (cel mai puțin), Moldova contribuie cu 10,3% iar regiunea sud-est cu 9,4%. Prin urmare, ordinea în care regiunile contribuie la PIB este: București, zona de Nord-Vest, Muntenia, Centrul țării, Moldova, Regiunea Sud-Est, Banat și Oltenia.

Au existat mici schimbări în clasament în ultimii 22 de ani

În anul 2000, ordinea era alta: Capitala era urmată de Muntenia, Centrul țării, Moldova, Regiunea Sud-est, zona de Nord-Vest, Banatul și Oltenia.

Prin urmare, Nord-Vestul României a cedat al doilea loc Munteniei, regiunea Centru a coborât pe locul al patrulea (de pe 3), iar Moldova a coborât de pe locul 4 pe locul 6 .