"Armata europeană", nouă prioritate a cuplului franco-german. Ce este această ”armată europeană” și de ce stârnește ea furia SUA

După ce multă vreme a fost considerat un fel de „șarpe de mare”, dosarul Europei Apărării a revenit în actualitate după alegerea lui Donald Trump. Ideea a provocat o răcire serioasă a relației particulare dintre cei doi lideri.

Într-o serie de postări furioase, Donald Trump a batjocorit marți aspirațiile omologului său francez de a crea o armată europeană. „Emmanuel Macron a sugerat crearea unei armate proprii pentru a proteja Europa împotriva Statelor Unite, a Chinei și a Rusiei. Dar a fost Germania în Primul și în al Doilea Război Mondial”. Și a ironizat: „Ei începeau să învețe germana la Paris înainte de venirea americanilor”. Totuşi, acest lucru nu l-a împiedicat pe cancelarul german să promoveze, la rândul său, crearea unei forțe militare europene.

Ce este această „armată europeană” despre care vorbeşte Macron?

„Sintagma ‘armată europeană’, folosită de președintele francez acoperă de fapt toate inițiativele de securitate și apărare comună”, explică Jean-Pierre Maulny, director adjunct la IRIS. Dar aceste lucruri nu le spun prea multe cetățenilor europeni și este dificil de comunicat cu privire la fiecare dintre aceste inițiative.

„Ideea unei Europe a Apărării, așa cum o știm astăzi, a apărut pentru prima oară la începutul anilor ’90, odată cu semnarea Tratatului de la Maastricht. Dar ea nu a cunoscut un adevărat moment de cotitură până în 1998, în timpul summitului franco-britanic de la Saint-Malo. Ea s-a concretizat în anul următor la Helsinki prin crearea unei forțe de reacție rapidă și a unor structuri politice și militare în cadrul Uniunii. Eufor s-a remarcat de atunci în Macedonia, Congo, Bosnia, Ciad și Republica Centrafricană.

Unde este astăzi această Europă a Apărării?

De-a lungul anilor, acest dosar vechi, în lipsa unor progrese concrete, s-a transformat într-un adevărat „șarpe de mare”, înainte de a reveni în actualitate odată cu Brexit-ul și alegerea lui Donald Trump, veniţi să semneze prăbușirea multilateralismului. Au apărut noi structuri. Cooperarea structurată permanentă, resuscitată în decembrie, vizează dezvoltarea capacităților de apărare și investirea în proiecte comune.

Un Fond European de Apărare urmează să fie înființat în 2019 pentru a dezvolta capacitățile militare ale statelor membre și pentru a promova independența strategică a Uniunii. În paralel, de data aceasta în afara cadrului comunitar, s-a născut – în luna iunie – Inițiativa europeană de intervenție, semnată de 10 țări, inclusiv de Regatul Unit. Obiectivul său: de a contribui la apariția unei „autonomii strategice europene”.

Cum a fost primit proiectul de cei 27?

De fiecare dată, cuplul franco-german se află la manevră. Cu toate acestea, deşi recentele progrese s-au dovedit posibile, obiectivul de a consolida capacitățile militare ale Europei e primit acum cu consens de cei 27. „Obiectivul întâmpină probleme din cauza chestiunii „autonomiei strategice”, care sperie puţin unele țări din Europa de Nord și Centrală”, nuanțează Jean-Pierre Maulny.

Această nouă mantra, consemnată în Strategia globală a UE, deranjează în mod special Polonia. Varșovia se teme că îi va prejudicia relația privilegiată cu Statele Unite, care sunt foarte iritate de veleităţile de autonomie europeană. De altfel, țara continuă să cumpere cea mai mare parte a echipamentului său militar mai degrabă din Statele Unite decât din Europa, dând o lovitură serioasă voinței afişate de UE.

De ce ideea îl irită atât de mult pe președintele Statelor Unite?

„Paradoxal este că ideea că europenii își consacră mai multe resurse securității ar trebui să-i satisfacă mai mult pe americani”, îşi exprimă mirarea Jean-Pierre Maulny. Într-adevăr, Donald Trump îndeamnă în mod regulat țările membre NATO să-și mărească cheltuielile militare, considerând că Statele Unite plătesc o parte prea mare din bugetul Alianței Atlantice. A se subînţelege: cumpărați de la americani.

Pentru că, deși Parisul și Berlinul s-au angajat recent să construiască împreună un avion de luptă și un tanc european, multe state membre se aprovizionează din cealaltă parte a Atlanticului. „Nu vreau ca țările europene să-şi crească bugetul de apărare pentru a cumpăra arme americane sau alte arme sau materiale din industria d-voastră”, a replicat Emmanuel Macron duminică pe CNN. „Dacă ne mărim bugetul, o facem pentru a ne construi autonomia”.

Europa Apărării este în contradicție cu NATO?

„Mai multe eforturi europene în materie de apărare sunt bune, dar ele nu trebuie să submineze forța legăturii transatlantice”, a avertizat luni liderul NATO, norvegianul Jens Stoltenberg. La rândul său, Jean-Pierre Maulny relativizează: „Pentru moment, există o formă de repartizare a sarcinilor. De exemplu, UE, nu NATO, operează în Africa. Din motive politice, ar putea părea mai oportun să nu implicăm Alianța Atlantică în anumite părți ale lumii. Operațiunile europene sunt, de asemenea, mai modeste”.

Însă o îndoială persistă în mintea europenilor, deoarece Donald Trump nu este deloc constant cu privire la angajamentul său față de NATO și în special cu privire la articolul 5 și obligațiile sale de apărare colectivă.