Criza economică nu le-a tăiat cheful grecilor de a ieşi la tavernă

Chiar dacă a redus veniturile disponibile ale grecilor, criza economică nu a putut distruge relaţia grecilor cu taverna. Potrivit datelor Eurostat, grecii cheltuiesc o parte importantă din veniturile lor pe alimente și băuturi consumate în afara casei, reprezentând 12,4% din cheltuielile totale. Este a patra cea mai ridicată rată în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene. Doar irlandezii (14,4%), spaniolii (13%) și maltezii (12,6%) alocă o cotă mai mare din cheltuielile lor totale pentru a mânca și a bea în restaurante, potrivit Kathimerini, citat de Rador.

La polul opus, cele mai scăzute cheltuieli de acest fel sunt în ţările din Europa de Est, precum România (1,9%), Polonia (3%) și Lituania (3,4%), în timp ce la cote relativ scăzute se situează şi bogaţii Europei. De exemplu, germanii alocă 4,3% din cheltuielile lor totale pentru restaurante, danezii 5,3%, francezii 5,9%, iar suedezii 6,1%.

Două date suplimentare arată că grecii rămân fideli principiului că „sărăcia are nevoie de distracţie”. În primul rând, consumul privat real măsurat în unităţi ale puterii de cumpărare s-a situat în Grecia la 77% din media comunitară, faţă de 76% cât a fost în 2017. Prin această performanță, Grecia se situează pe locul 20 în rândul celor „28”, în condiţiile în care țări din fosta Europă de Est, care au intrat în Uniunea Europeană în ultimii ani și cu economii mult mai slabe, se află pe o poziție mai bună decât Grecia (precum Lituania, Republica Cehă, Slovenia). În 2008, consumul privat real în Grecia era cu 5% peste media UE, iar țara se afla atunci pe locul 13 în rândul statelor membre ale UE.

În al doilea rând, cu veniturile lor diminuate de criză şi impozite, grecii trebuie să acopere servicii care în majoritatea țărilor europene sunt furnizate gratuit de către stat. Astfel, gospodăriile grecești cheltuiesc în medie 7,5% din venitul lor pentru a acoperi nevoile de sănătate, când rata aferentă în Germania este de 3,9%, în Finlanda 3,6% și în Regatul Unit 1,2%. De asemenea, familiile grecești cheltuiesc în medie 3,2% din venitul lor pentru educație, de altfel gratuită, comparativ cu 0,2% în Finlanda, 0,7% în Germania și 0,8% în Italia.

În concluzie, deși au mai puțini bani de cheltuit și în ciuda faptului că sunt nevoiți să cheltuiască o parte importantă din veniturile lor pentru necesități de bază, cum ar fi educația și sănătatea, grecii reușesc să economisească suficient pentru a ieşi la tavernă.