NYT: Brexitul s-a terminat? Nu aşa repede. Urmează bătălia pe tema acordului comercial

Luni, la numai trei zile după despărţirea lor oficială, Marea Britanie şi Uniunea Europeană se aflau deja „la cuţite” pe tema unui viitor acord comercial, pregătind astfel scena pentru lunile în care se vor ciondăni şi se vor zborşi, chinuindu-se să vadă cum şi-ar putea remodela relaţiile economice şi politice, potrivit New York Times, citat de Rador.

Cum, vineri noaptea, Marea Britanie a ieşit oficial din organizaţie, mulţi britanici sperau ca, în sfârşit, să poată da uitării coşmarul Brexitului.

Dar, dacă ne luăm după declaraţiile de luni de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii, această speranţă pare să nu se fi împlinit.

În declaraţiile sale de la Bruxelles, negociatorul-şef al Europei, Michel Barnier, a adoptat un ton de oţel, subliniind că Marea Britanie trebuie să se angajeze că va preveni concurenţa neloială dacă doreşte să aibă acces fără taxe şi cote pe piaţa celor 450 de milioane de europeni.

De la Londra, premierul Boris Johnson a ripostat, ameninţând să părăsească tratativele dacă Uniunea Europeană încearcă să lege Marea Britanie prea tare de reglementările sale în schimbul unui acord de liber schimb. Dl Johnson a mai cerut să se termine odată cu temerile „isterice” potrivit cărora alimentele americane ar intra în Marea Britanie, ceea ce le-a reamintit europenilor că, după Brexit, el speră să ajungă la un acord comercial şi cu Statele Unite.

Analiştii se aşteptau ca ambele părţi să adopte încă de la început nişte poziţii dure pe tema comerţului, dar, după zeci de ani în care a fost membră, Marea Britanie devine pentru Uniunea Europeană un concurent economic. Dacă schimburile dure de cuvinte de luni înseamnă ceva, atunci discuţiile vor fi greu de purtat şi foarte combative.

„E faza de început, iar negocierile se poartă ‘corp la corp'”, a declarat Sam Lowe, cercetător principal la Centrul pentru Reformă Europeană, un institut de cercetări din Londra. „Peste câteva luni, vom constata că ambele părţi rămân ferme pe poziţii şi vor atrage atenţia publicului din ţările vizate”.

Dl Lowe a mai spus că, pentru experţii în comerţ, ziua de luni a oferit puţine surprize, el adăugând că un progres serios este puţin probabil înainte de venirea toamnei. El a mai spus că, pentru ca acordul să poată fi convenit în acest an, Regatul Unit va trebui să facă multe, iar UE va trebui să facă şi ea câte ceva”.

Ideea e să nu ajungă doar la un acord de liber schimb, ci şi la nişte acorduri pe teme de securitate şi de politică externă. Dar timpul este scurt, pentru că Marea Britanie vrea să termine totul până la sfârşitul anului – un termen-limită pe care mulţi experţi în ale comerţului îl consideră extrem de optimist.

După cum era deja de aşteptat, discursul dlui Johnson din sala barocă de la Old Royal Naval College din Greenwich, în sudul Londrei, un discurs adresat diplomaţilor, oamenilor de afaceri şi altor personalităţi, a fost mult mai colorat şi mai angajat politic decât conferinţa de presă tehnocrată de la Bruxelles a dlui Barnier.

Potrivit declaraţiilor dlui Johnson, Marea Britanie „este gata să-şi scoată ochelarii lui Clark Kent” (Clark Kent este numele „adevărat” al lui Superman şi, în „viaţa reală”, el purta ochelari, n. red.) şi să apară drept un Superman al comerţului liber mondial.

Conştient de faptul că publicul e suprasaturat de subiect, el a ocolit în mod evident să folosească cuvântul „Brexit”, ajungând chiar până acolo încât să spună că este un termen din istorie. Dar tonul său categoric în privinţa comerţului a scos în evidenţă amploarea problemelor care vor apărea.

La Bruxelles, înalţii oficiali au avertizat că eşecul unui acord pe tema noilor relaţii ameninţă din nou să ducă la o plecare „spre marginea prăpastiei”, schimbarea bruscă a reglementărilor comerciale putând afecta lumea afacerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii, dar mai ales din Marea Britanie.

O condiţie importantă a părţii europene este un acord care va permite accesul flotei comerciale europene în apele teritoriale britanice. Deşi de o importanţă economică limitată, pescuitul este simbolic important atât în Marea Britanie, cât şi în Europa continentală.

Dar un element delicat al oricărui acord comercial va fi gradul în care Marea Britanie va continua să se supună reglementărilor blocului în domenii precum drepturile angajaţilor, standardele de mediu şi regulile anti-monopol.

Dacă britanicii vor „acces la toţi cei 450 de milioane de consumatori, zero taxe şi zero cote, asta nu se va întâmpla fără nimic în schimb şi fără condiţii”, le-a spus dl Barnier reporterilor la conferinţa de presă. „Suntem în favoarea unui comerţ liber, dar nu vom fi naivi”. El a adăugat că, în declaraţia politică de anul trecut, Marea Britanie a fost de acord să „creeze anumite marje”.

Uniunea Europeană afirmă că este important ca Marea Britanie, un concurent economic destul de important la „uşa” ei, să fie împiedicată să renunţe la nişte standarde din domeniul muncii şi al mediului ca să reducă preţul unor produse şi servicii. Britanicii protestează, afirmând că în schimbul acordului său de comerţ liber cu europenii, Canadei nu i s-au impus asemenea condiţii.

„Nu este nevoie ca un acord de liber schimb să implice acceptarea reglementărilor UE pe tema competiţiei, a subvenţiilor, a protecţiei sociale, a mediului sau a altor domenii similare mai mult decât ar implica acceptarea de către europeni a reglementărilor britanice în aceste domenii”, a spus dl Johnson.

Deşi dl Johnson a subliniat pe bună dreptate că Marea Britanie respectă în aceste domenii nişte standarde mai înalte decât cele din unele ţările europene, oficialii de la Bruxelles vor ca aceste probleme să fie convenite în scris, odată cu procedurile de arbitraj în eventualitatea unor dispute. Asta ar înseamna ca Londra să respecte unele reguli europene – chiar dacă ele se schimbă – un demers căruia britanicii i se vor opune cu siguranţă.

Deocamdată, dl Johnson se arată dur, iar, luni, el a afirmat că, decât să accepte alinierea la regulile europene, ar prefera mai degrabă nişte relaţii comerciale de felul celor cu Australia, care nu are un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Totuşi, oamenii de afaceri britanici doresc cu fervoare un acord, iar, după declaraţiile dlui Johnson, cursul lirei sterline a scăzut cu aproape 1 procent pe pieţele valutare.

Conştienţi de amploarea misiunii care le stă în faţă, înalţii oficiali din Comisia Europeană, forul executiv al organizaţiei, au anunţat că vor exista negocieri paralele cu britanicii în 12 domenii separate, negocieri care se vor finaliza printr-un acord general.

Fiecare dintre cele 27 de state membre rămase în UE vor avea drept de veto asupra noului acord cu britanicii. Deşi, în general, organizaţia a făcut front unit în timpul tratativelor pe tema Brexitului, această unitate s-ar putea fisura, având în vedere că fiecare ţară va fi afectată diferit de diversele elemente ale acordului comercial.

Deşi, după cum mulţi se aşteaptă, se va ajunge în cele din urmă la un soi de acord, dl Lowe a avertizat că importatorii şi exportatorii, obişnuiţi să facă parte din aceeaşi piaţă, vor trebui să facă noi declaraţii vamale şi să respecte nişte reguli în plus. Un acord de liber schimb are doar o valoare limitată, a spus el, după care a adăugat: „În cel mai bun caz, el va elimina taxele şi cotele. Dar va avea un efect foarte slab în eliminarea altor fricţiuni existente în comerţ”. (New York Times -preluare Rador)