​Subiectele zilei: Discriminare în Educație. Elevii eminenți, apreciați de Minister mai mult decât copiii defavorizați; Blatul dintre PSD şi PNL a prins contur pas cu pas; Polițist de sector în fiecare localitate – a fi sau a nu fi

​La poarta tiraniei: amnezia, ca formă a injustiției. Minte sfruntat cine afirmă, ca Tudor Gheorghe, că „degeaba” ar fi trecut ultimii 30 de ani. Dar în materie de memorie nu e ușor să-i contrazici pe falsificatorii istoriei românești. În aceste zile, în care bate la ușă totalitarismul digital made in China, cu tot cu credite sociale, manipularea și supravegherea absolută prin rețele sociale și camere de luat vederi cu recunoaștere facială, România ar trebui să fie hăt departe de pericol. În fond, suntem în Europa, în NATO și UE. În fond, au trecut peste 30 de ani de la masacrul din Tienanmen. Și aproape tot atât de la Revoluție. Într-adevăr, a parcurge străzile din centrul Bucureștiului cu ochii deschiși e o școală pentru netoții care se lasă mințiți de impostorii cu nostalgii ceaușiste. În ciuda gerului, oamenii, bine îmbrăcați, mai degrabă decât încotoșmăniți, arată și se comportă cu totul altfel decât la final de regim comunist. Nu sunt spectre în mizerie, înfometate, înfrigurate și înfricoșate la culme, scrie DW.

Cazul Danielei Crudu – când bătaia devine bătaie de joc. Cum au reacționat românii la un nou caz de violență domestică. La fiecare 30 de secunde, o femeie este lovită. În fiecare zi, în România sunt raportate 100 de cazuri de bătaie în familie. Dar rapoartele nu le cuprind pe toate, pentru că e rușine să te bată bărbatul, nu-i așa? Este, alături de alcoolism, un alt mare tabu. Și mai e ceva: la fel ca în cazul alcoolismului, vorbim despre fenomene față de care avem toleranță mare. Și la țară, și la oraș. Ați observat? Când o femeie spune că a fost bătută, prima întrebare, aceea care vine firesc, este „De ce?” Nu este „Cum de-a fost posibil?”, ci „De ce?” Asta nu înseamnă, de fapt, decât un singur lucru: un motiv există! I-a dat ea motiv! Încă un lucru: și în cele mai elitiste bule se poate râde la poanta „Bate-o, că știe ea de ce”, notează Digi24.

Blatul dintre PSD şi PNL dezvăluit de „Adevărul“ a prins contur pas cu pas. De ce sesizarea CCR este doar de faţadă. Marcel Ciolacu, Paul Stănescu şi Lia Olguţa Vasilescu, cei mai importanţi lideri social-democraţi, au cerut alegeri anticipate în şedinţa conducerii PSD, ca partidul să arate că nu fuge de vot. Condiţia: anticipatele să fie organizate de Guvernul Orban concomitent cu alegerile locale. Exact planul anunţat săptămâna trecută de „Adevărul“. Sesizarea la CCR este doar de faţadă. În public, liderii PSD susţin că alegerile anticipate dorite de PNL aruncă ţara în haos, însă în şedinţele de partid spun exact pe dos. Triumviratul care va conduce partidul în perioada următoare – Marcel Ciolacu, Paul Stănescu şi Lia Olguţa Vasilescu – a insistat, în spatele uşilor închise, că PSD trebuie să meargă musai la anticipate pentru a demonstra că nu fuge de votul popular, că nu se ţine cu dinţii de putere, susţin surse politice pentru „Adevărul“.

Discriminare în Educație. Elevii eminenți, apreciați de Minister mai mult decât copiii defavorizați. Ministerul Educației a pus, în dezbatere publică, Criteriile de acordare a gradației de merit. Gradația de merit se acordă dacă profesorul obține 75 de puncte dintr-un maxim de 85 pe baza unor criterii de (auto) evaluare. În document, criteriile de acordare a punctajului ridică mari semne de întrebare privind corectitudinea și discriminarea. Astfel, Ministerul Educației acordă un punctaj diferit pentru profesori în funcție de mediul din care provin copiii. Un profesor care are rezultate deosebite în pregătirea elevilor la teste și examene naționale obține 12 puncte. Tot 12 puncte primesc și profesorii care duc elevii la olimpiadele naționale. Un profesor care obține rezultate deosebite în pregătirea elevilor care provin din familii cu un singur părinte sau care sunt înscriși la școli din mediul rural ori situate la munte, primește doar 5 puncte, notează Newsweek.ro.

Cum prosperă un fost consilier al lui Paul Stănescu la Ministerul Dezvoltării în administraţia bucureşteană: Emilian Calotă e şef, dar şi client pentru companiile municipale. Lider în organizaţia de tineret a PSD, Calotă a câştigat o licitaţie legată de consolidarea clădirilor din Bucureşti. Pregătirile în caz de cutremur în Bucureşti au ajuns o afacere pe bani publici în circuit închis. Un contract privind consolidarea clădirilor din Capitală a fost dat de o companie municipală către firma deţinută de şeful unei alte companii municipale. Emilian Constantin Calotă, de profesie arhitect, absolvent al Universităţii Spiru Haret, nu face un secret din simpatiile sale politice. A deţinut, acum câţiva ani, funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei de tineret a PSD. Pe Facebook, a postat îndemnuri la vot pentru social-democraţi şi pentru candidatul PSD la prezidenţiale, scrie Libertatea.

10 lucruri despre grupurile de mămici de pe WhatsApp. Google e nimic: dacă vrei să afli absolut orice despre construirea rachetelor NASA, eradicarea foametei din Somalia sau despre mașinile care merg cu hidrogen, trebuie doar să intri pe un grup de mămici fiindcă sigur se va găsi una care să te lumineze. Mămicile de pe grupurile de WhatsApp sunt în stare, dacă sunt provocate, să îți spună cum se tratează și coronavirusul din China. Două mămici din Zorilor și Mănăștur au inventat poșetele virtuale cu care îți pot da în cap, după ce fiul uneia a mușcat-o la creșă pe fiica celeilalte. Pe grupurile de mămici de WhatsApp afli reducerile de Black Friday încă de marți, informează Actual de Cluj.

Polițist de sector în fiecare localitate – a fi sau a nu fi. Ministerul de Interne se confruntă cu un deficit de cadre de peste 15 la sută, arata datele Promo-LEX. Asociaţia Promo-LEX critică intenţia premierului Ion Chicu de a restabili în fiecare localitate polițiști de sector, spunând că aceasta vine în contradicție cu reforma poliției promovată în ultimii ani şi sprijinită financiar de UE. Prezența sectoristului în fiecare sat este o practică depăşită şi inutilă în contextul depopulării, mai constată Promo-LEX. În prezent posturile de poliţie deservesc mai multe localităţi rurale, urmare a unei reforme din 2011, criticată recent de premierul Ion Chicu, pe motiv că poliția nu ar mai ține sub control situația din localități, arată Europa Liberă.