Biden spune că „America s-a întors”, dar „America First” i-a bântuit primele 100 de zile
Primele 100 de zile ale președinției americane se referă la stabilirea tonului, la fel ca și la demararea proiectelor anunțate. În cazul președintelui Joe Biden, mesajul său către lume a fost puternic și clar: izolaționismul „America First” al lui Donald Trump s-a încheiat. „America a revenit. Diplomația a revenit”, a proclamat Biden în primul său discurs de politică externă din februarie, scrie CNN.
Însă spectrul lui Trump bântuie deja misiunea lui Biden de a se reconecta cu lumea și de a o conduce din nou. Aliații tradiționali americani, care au petrecut ultimii patru ani în imposibilitatea de a stabili relații stabile cu Casa Albă, se întreabă acum dacă pot îl pot crede pe Biden pe cuvânt. Sunt conștienți de faptul că ”Trumpismul” este încă în viață și se întreabă dacă, peste patru ani, o America divizată îl poate realege sau dau un alt președinte care își dorește ”America First”.
În cazul în care Trump a folosit zeci de acțiuni executive pentru a-și conduce țara într-o direcție cu totul nouă, Biden a folosit chiar mai multe stabilind un număr record în primele sale 100 de zile pentru a a prelua controlul. Biden a oprit dintr-o semnătura procesul de retragere a SUA din Organizația Mondială a Sănătății, a aderat la acordul de la Paris privind schimbările climatice, a anulat așa-numita interdicție de călătorie musulmană și a blocat construcția unui zid de frontieră cu Mexicul.
Joia trecută, Biden a încercat să liniștească lumea, SUA fiind gata să-și reia rolul de lider global, organizând un summit al schimbărilor climatice și angajând țara la o țintă ambițioasă, să reducă cu 52% emisiile de carbon până în 2030, la nivelurile din 2005. SUA au adunat cu succes liderii a 40 de țări, inclusiv președintele chinez Xi Jinping, președintele rus Vladimir Putin și scepticul Jair Bolsonaro.
Dar, în spatele acestui spectacol măreț de unitate globală, oficialii guvernamentali își fac griji că un președinte american diferit, în viitorul apropiat, ar putea ieși din Acordul de la Paris din nou. „Suntem într-adevăr pe o cale critică. Cu alte cuvinte, orice nouă deraiere a acordului de la Paris și a punerii în aplicare a angajamentelor ne pune la zid, mai ales cu consecințele climatice actuale care vor continua să crească în anii următori”, un a declarat pentru CNN o sursă oficială din Palatul Elysee din Franța.
„Și, din păcate, nu există niciun plan B dacă unul dintre principalii emitenți decide să se retragă și să nu își joace rolul în lupta împotriva schimbărilor climatice, fie că este vorba de Statele Unite, fie că este vorba de China sau de oricare dintre principalii emitenți.”
Victoriile pe plan internațional, folosite în alegerile interne din 2022. ce s-ar putea schimba după în strategia lui Biden?
Un înalt oficial al UE care lucrează la afaceri externe și un alt diplomat european, care au vorbit amândoi cu CNN, sub condiția anonimatului, s-au declarat îngrijorați în mod special de Trump sau de fostul secretar de stat Mike Pompeo, care ar putea candida câștiga președinția în 2024, temându-se de un astfel de rezultat cu revenirea SUA la izolaționism.
Mai degrabă decât să reconstruiască relația care exista înainte de Trump, au spus ei, prioritatea UE a fost acum de a construi ceva mai rezistent. Accentul este pus pe convingerea instituțiilor SUA că este în interesul lor să se angajeze cu lumea largă și să promoveze ideile democratice occidentale.
În primele 100 de zile ale lui Biden, Europa și SUA s-au coordonat deja cu privire la sancțiunile împotriva Rusiei și Belarusului, dialogului pe probleme climatice, coordonării la ONU și reducerea agresiunii rusești în Balcani, au spus oficialii. Chiar și cu privire la una dintre cele mai dure probleme – reînvierea acordului nuclear iranian pe care Trump l-a abandonat – UE este încrezătoare că în cele din urmă se va ajunge la un acord.
Fereastra pentru reconstruirea unei alianțe transatlantice care nu poate fi atât de ușor de rupt ar putea fi totuți îngustă.
Steven Blockmans, director de cercetare la Centrul pentru Studii Politice Europene, a declarat că UE și SUA ar dori să fie de acord cu principiile viitoare în domenii precum reglementarea tehnologiei moderne și a schimbărilor climatice înainte de summitul G7 din iunie, unde ar dori în mod ideal să arate un front unit.
Alegerile intermediare din 2022 din SUA vor fi, de asemenea, un termen-limită cheie.
„Se presupune că Biden va dori ca unele victorii majore ale politicii externe să intre în aceste alegeri, așa că ar trebui să știm până atunci cât de departe sunt dispuse SUA în ceea ce privește cooperarea. Și dacă va învinge în aceste alegeri, vă puteți aștepta că va avea un interes mai mare față de politica internă decât de afacerile internaționale „, a spus Blockmans.
Apărarea ar putea fi călcâiul lui Ahile pentru Biden
Biden trebuie să meargă pe o linie fină ca să ocolească ideologia ”America First” pentru restul lumii, în timp ce, acasă, să îi facă pe americani să simtă că el chiar le acordă prioritate.
După ce a garantat în discursul său de politică externă că va ridica limita de admitere a refugiaților de la nivelul scăzut de 15.000 al lui Trump la la 125.000 în anul fiscal următor, de exemplu, președintele și-a abandonat promisiunea, spunând că, la urma urmei, va respecta limita de 15.000. Surse au declarat pentru CNN că s-a opus ridicării acesteia din cauza opticii politice, întrucât administrația se confruntă cu probleme în gestionarea unui aflux de migranți la frontiera SUA-Mexic.
Ulterior, el a fost de acord să ridice plafonul după furia activiștilor refugiați, dar este puțin probabil ca numărul final să ajungă la cel cu care s-a lăudat în discursul său din februarie.
Dar cea mai mare provocare cu care se va confrunta Biden în stabilirea acestui echilibru între America First și revenirea în prim-planul scenei mondiale va fi reinventarea strategiei țării fsță de China.
Poziția lui Biden împotriva Chinei poate să nu fie la fel de bombastică ca a lui Trump, dar nici nu pare să fie foarte diferită
Biden are o adevărată problemă cu China. El are intenția de a revigora cauza democrației din întreaga lume – la fel ca summit-ul său privind clima, va organiza o altă temă despre democrație în mai pentru a genera același tip de impuls global. El adună aliații SUA pentru a arăta un front unit împotriva Chinei, pe probleme precum abuzul Beijingului față de uiguri și alte minorități din Xinjiang și utilizarea draconică a legii sale de securitate națională pentru a contracara libertățile civile din Hong Kong. Cu toate acestea, va fi forțat să lucreze cu China, așa cum s-a văzut săptămâna trecută la summit-ul climatic.
INTERVIURILE HotNews.ro