Gaza: Israelul a distrus spitale, școli și fabrici. Bilanțul civil al celor 11 zile de conflict

Guvernul Netanyahu a reiterat în repetate rânduri că atacurile sale din Fâșia Gaza au neutralizat teroriștii și structurile aflate în mâinile Hamasului și ale Jihadului Islamic. Însă raidurile statului evreu au lovit și case, canalizări, generatoare de energie electrică, fabrici de înghețată și de saltele, ferme cu animale de lapte, spitale, birouri, magazine, contribuind astfel la îngenuncherea populației deja suferinde din enclava palestiniană, scrie Il Fatto Quotidiano, citat de Rador.

Nu numai bazele Hamasului, vizuinile Jihadului Islamic, „casele sigure”, garajele în care milițienii din Gaza și-au găsit adăpost, ci și locuinţele normale, canalizările, generatoarele de energie electrică, fabricile de înghețată și de saltele, fermele cu animale de lapte, spitale, birouri, magazine. În Fâşia Gaza nu a fost cruţat nimic. Atacurile aeriene din cele 11 zile ale operațiunii “Guardian of the Walls” au ucis peste 230 de oameni, au lovit peste 1.500 de „ținte teroriste” din Gaza, inclusiv 675 de „lansatoare de rachete” și peste 200 de „teroriști neutralizați”.

Potrivit Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), au fost distruşi mai mult de 90 de kilometri de „metrou” – rețeaua de tuneluri subterane a Hamas. Conform oficialilor ONU şi a celor din Gaza, în timpul raidurilor au fost rănite 1.200 de persoane, au fost distruse peste 1.000 de unități rezidențiale și comerciale, peste 750 au fost rămase nelocuibile și au fost strămutate peste 77.000 de persoane. Au fost avariate şaptesprezece clinici și spitale, precum și trei mari instalații de desalinizare, linii electrice și canalizare, lăsând 800.000 de locuitori, aproape jumătate din populație, fără acces facil la apa potabilă. Peste 53 de școli au fost avariate. Daune în valoare de aproximativ 92 de milioane de dolari au fost aduse locuințelor rezidențiale și birourilor diferitelor organizații neguvernamentale.

Rețeaua electrică din Gaza a fost şi ea deteriorată, daunele fiind estimate la 22 de milioane de dolari. Alimentarea cu energie electrică a fost redusă la trei, până la patru ore pe zi din cauza structurilor compromise. Locuitorii din Gaza care gestionează generatoare de cartier ce furnizează electricitate rezidenților la un preț mai ridicat, au anunțat că serviciile lor vor fi limitate din cauza penuriei de combustibil. Duminică, 500.000 de litri de păcură au fost aduși în Fâșia Gaza prin trecerea Rafah din Egipt. Acest lucru va permite centralei electrice din Gaza să-şi continue operațiunile, deși într-o măsură mai mică decât înainte de război, când furniza energie opt ore, urmate de alte opt ore de pauză. Furnizarea limitată de electricitate a afectat grav şi sistemul de apă din Gaza. Peste 95% din apa prelevată din acviferul local nu este potabilă și trebuie purificată și desalinizată. Dar pentru a face acest lucru este nevoie de energie electrică, ca de altfel și pentru stațiile de tratare a apelor uzate și a pompelor.

Potrivit Oficiului Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, din cauza închiderii, sau funcționării limitate a instalațiilor de apă și salubrizare, alimentarea cu apă a scăzut cu peste 40%. Situația s-a agravat cu câteva zile înainte de stingerea incendiilor, când conductele de apă și canalizare care deserveau peste 140.000 de persoane din zona Khan Yunis și din centrul Gaza au fost avariate de atacurile aeriene. În total, până acum au fost avariaţi 10.000 de metri de canalizare subterană și linii de apă, precum și rețele de canalizare.

În timpul bombardamentului israelian au fost distruse 1.335 de case. Potrivit ONU, numărul persoanelor strămutate – cei ale căror case au fost distruse, sau cei care au fugit din cauza bombardamentelor – a depășit 77.000. Aproximativ 47.000 dintre ei și-au găsit refugiu în școlile UNRWA, iar restul, la rude și prieteni. Aproximativ 12.800 de case au fost parțial avariate. Sute de birouri private și ONG-uri au fost grav avariate și 33 de birouri de presă au fost complet demolate. Numărul total al structurilor demolate, sau grav avariate este de 184. Una dintre acestea aparținea Semilunii Roșii din Qatar, găzduită în clădirea al-Shawwa din centrul orașului Gaza. O bancă din aceeași clădire a fost şi ea grav avariată. Raidurile au lovit și clinica al-Rimal care găzduia laboratorul principal pentru testarea Covid. Drept urmare, laboratorul şi-a oprit funcționarea.

Conform estimărilor preliminare ale Ministerului Agriculturii din Hamas, sectorul agricol din Gaza a suferit până acum daune în valoare de aproximativ 24 de milioane de dolari, cauzate de bombardarea câmpurilor de cultură, a instalațiilor pentru animale și a sistemelor de irigații. Ostilitățile au provocat daune de 40 de milioane de dolari comerțului și industriei din Fâşia Gaza, unele fabrici fiind ţinte directe ale ofensivelor militare israeliene. Un atac de artilerie israelian asupra Beit Lahia a lovit birourile companiei de import Al-Khdeir Brothers, cele ale companiei farmaceutice Al-Mudawar și Maatoug Booza Factory, cea mai mare fabrică de înghețată (italiană) din Fâșie. Frigidere, materii prime, utilaje și echipamente, linii electrice pentru producția comercială, totul a fost distrus. La fel ca şi fabrica de saltele Foamco, cea mai importantă din zonă.

Distrugerea agravează o criză economică pe termen lung în Fâşia Gaza, unde rata șomajului se situează în jur de 50%. Israelul și Egiptul impun o blocadă asupra zonei pentru a limita fluxul de arme și muniții către gruparea Hamas, pe care o mare parte a lumii o consideră o organizație teroristă. Cele două țări restricționează cine și ce poate intra în enclavă și controlează o mare parte din aprovizionarea cu energie, în timp ce Israelul își controlează singur spațiul aerian, drepturile de pescuit maritim, registrul nașterilor și datele celulare.

O primă estimare evaluează costurile reconstrucției, după aceste 11 zile de conflict, la jumătate de miliard de dolari. Cine va plăti pentru aceste daune de război? O fabrică de înghețată poate fi numită obiectiv militar? Dar o școală elementară UNRWA? Multe dintre structurile distruse – purificatoare, instalații de desalinizare, instrumente de filtrare, drumuri, poduri, canalizare – au fost finanțate de comunitatea internațională, de ONU și de Uniunea Europeană. Acum, cine va avea curajul să dea un euro pentru un proiect care la următoarea criză va fi ras din nou de pe faţa pământului de furia „bombelor inteligente”, fără ca vreuna dintre țările donatoare să pronunţe un cuvânt supus de protest?