Epoca Merkel s-a încheiat. Ce lasă în urmă?

Au trecut 16 ani de când este cancelar. Există o întreagă generație de germani care nu cunosc un alt șef de guvern. Dincolo de reformele pe care le lasă în așteptare în Germania, cum ar fi digitalizarea, Angela Merkel a fost, fără îndoială, una dintre figurile cheie din știrile internaționale din ultimii ani. Ascultată, admirată și temută, conducerea sa a influențat și condiționat cursul Europei și, de asemenea, al unei bune părţi a lumii, consemnează postul de radio spaniol Cadena Ser, citat de Rador.

Record de popularitate

Angela Merkel, absolventă a Facultăţii de Fizică de la Universitatea din Leipzig, a atins recordul de timp petrecut în funcția de cancelar de la mentorul său Helmut Kohl încoace. Și nu doar atât, ci şi faptul că pleacă și cu cel mai mare record de popularitate: 67% dintre germani o consideră un bun cancelar și o bună parte din acest procent consideră că a făcut o treabă grozavă.

Cea mai repetată frază a sa a fost „o vom obține”. Și a reușit. Unele dintre cele mai notabile realizări ale sale au fost gestionarea crizei umanitare și a migrației care a fost creată odată cu conflictele din Siria sau Irak. Mii de migranți au ajuns la porțile Europei și, deși majoritatea țărilor erau sceptice și reticente, Germania a acceptat provocarea și a deschis ușile refugiaților.

Decizia nu a fost ușoară, deoarece extrema dreaptă germană a încercat să profite de nemulțumirea economică și socială adăugată prejudecăților legate de nesiguranța asociată cu imigrația. Datorită ei, pe restul continentului au fost create sisteme de cote (deși atunci aproape nimeni nu s-a conformat), dar Merkel a rămas ca lider uman și solidar.

Două decenii de bunăstare

În pofida strategiei sale privind migrația, Merkel și-a dat seama curând că nu va găsi mulți prieteni sau aliați pentru proiectul ei în Europa, așa că a ajuns să susțină externalizarea acordurilor de frontiere, pentru ca țări precum Turcia, Libia sau Maroc să devină zone-tampon pentru migranții pe care Europa nu îi dorește.

Din punct de vedere economic, Merkel a obținut două decenii de bunăstare pentru țara sa. Locomotiva europeană a dat stabilitate restului continentului și a redus datoriile, deși a sporit politicile sociale. Germania a impus politici puternice de austeritate după criza economică din 2008. Politici care au afectat în principal țările din sudul Europei.

Ușa deschisă lui Putin

În timp ce Europa a insistat să se aplice sancțiuni împotriva Rusiei pentru ocuparea Crimeii, incursiunile sale în Ucraina sau otrăvirea mai multor foști oficiali ruși, Germania a susținut aceste propuneri cu voturile sale, dar a menținut ușa deschisă pentru a vorbi cu Putin.

De ce această insistență în menținerea liniei diplomatice deschise? Ei bine, pentru că Rusia furnizează o bună parte din gazul natural pe care îl consumă Germania. Și ajunge printr-un gazoduct care trece prin Ucraina. Există acorduri semnate până la sfârșitul anului 2023. Dacă Rusia devine dură cu aprovizionarea, prețul gazelor naturale pentru germani va crește mai mult decât semnificativ.

Un politician greu de înlocuit

Și apoi a venit pandemia. Răspunsul lui Merkel a fost să sprijine marele fond european de redresare, provocându-şi vecinii din Suedia, Olanda sau Danemarca să încerce să-l dinamiteze.

Cancelara însăși a declarat într-unul dintre ultimele sale interviuri televizate că a fost nevoită să se confrunte cu cinci crize majore: criza financiară din 2008; pandemia Covid; criza euro; fluxul de refugiați în 2015 și încălzirea globală. Desemnată de mass-media și centre de reflecţie politică ca fiind cel mai influent lider din lumea liberă, ea va fi, cu siguranţă, un politician greu de înlocuit.

Euronews: Cum va fi Europa după epoca Merkel

După 16 ani în funcție, cancelarul german aflat la final de mandat, Angela Merkel, este de departe cel mai longeviv dintre actualii lideri europeni. A contribuit la conducerea Uniunii Europene prin criza migrației, criza euro și pandemia de Covid-19. Dar ce spune sfera politică europeană, ce moștenire va lăsa? – întreabă Euronews.

Europarlamentarul Tilly Metz din Partidul Verzilor a declarat: „Era un simbol de multă serenitate, știa să fie foarte zen, dacă pot spune așa, în situații foarte dificile”.

Thomas Byrne, ministrul irlandez pentru Afaceri Europene: „Dacă ne uităm la ea, merge în mod regulat în supermarket și duce o viață foarte simplă, dar în același timp conduce una dintre cele mai mari economii din lume, cred că este ceva din care toți politicienii ar trebui să ia exemplu”.

Portugheza Maria João Rodrigues din FEPS spune: „Este o europenistă, foarte pregătită, dar prudentă, puțin conservatoare”.

Dimitrios Papadimoulis, europarlamentar grec din Syriza, afirmă: „Este un lider puternic. Dar cred că acum, și în Germania, majoritatea cere o schimbare. Cred că nevoia unei schimbări este necesară și în Europa”.

Schimbarea în Germania este clară, dar cum s-ar putea schimba lucrurile în UE și pe întreg continentul fără Merkel la masa negocierilor?

Georg Riekeles, director asociat la Centrul pentru Politici Europene adaugă: „Germania va domina mai puțin. De mai bine de un deceniu, deciziile s-au concentrat asupra Angelei Merkel. În ceea ce privește conducerea în UE, Von Der Leyen pierde un mentor. Şi Emanuel Macron se îndreaptă către alegeri pe care le-ar putea pierde. Deci, acesta este cu adevărat momentul ca Ursula von der Leyen și Charles Michel să facă un pas înainte”.

Orice s-ar întâmpla și oricât de mult ar putea fi contestată moștenirea ei, generațiile viitoare vor citi despre una dintre cele mai puternice femei din lume, potrivit Forbes, și despre rolul ei în istoria europeană, încheie postul Euronews, citat de Rador.