Alegeri prezidențiale Franța 2022: Cine sunt principalii candidați

Francezii vor avea de ales între nu mai puțin de 12 candidați la alegerile prezidențiale de duminică însă doar câțiva sunt cotați cu o intenție de vot semnificativă pentru scrutinul în care președintele Emmanuel Macron va încerca să obțină un nou mandat de 5 ani, scrie AFP.

Dacă nu va avea loc o surpriză uriașă, Macron, surprinzătorul câștigător al alegerilor prezidențiale din 2017, va afla duminică adversarul cu care se va confrunta în turul doi al alegerilor ce vor avea loc pe 24 aprilie.

Sondajele de opinie arată că el se va confrunta din nou cu o provocare puternică din partea dreptei franceze în contextul războiului din Ucraina și a strategiei sale de a-i „enerva” pe cei care nu au dorit să se vaccineze împotriva coronavirusului.

Marine Le Pen va vedea la rândul ei dacă repoziționarea ușor înspre centru din ultimii ani va fi suficientă pentru a-i convinge pe conservatorii francezi să o aleagă în detrimentul lui Valérie Pécresse, candidata dreptei tradiționale.

Scrutinul de duminică va reprezenta un adevărat test pentru conservatorii francezi care în 2017 s-au văzut înfrânți de Le Pen în urma scandalului uriaș în care a fost implicat candidatul lor, François Fillon, tocmai în mijlocul campaniei electorale.

Faptul că acesta, condamnat la închisoare în decembrie 2020, a fost numit în conducerea unei mari companii rusești apropiate de Kremlin la sfârșitul anului trecut, nu a trecut neremarcat de către opoziție.

Stânga franceză, mai divizată decât oricând, va vedea la rândul ei în ce măsură electoratul a uitat de mandatul plin de probleme al lui François Hollande, fostul președinte socialist care a ales să nici nu mai candideze în 2017 din cauza popularității extrem de scăzute.

Uite cine sunt principalii candidați la alegerile prezidențiale organizate în Franța duminică, în funcție de afilierea lor ideologică:

Dreapta radicală

Marine Le Pen

Politiciana în vârstă de 53 de ani, deja o veterană a politicii franceze, va face o a treia încercare de a ajunge președinte al Franței după ce în 2017 a ajuns în turul doi pe fondul scandalurilor care au măcinat campania lui François Fillon.

Anul acesta ea avut o campanie mai aparte din care au lipsit mitingurile spectaculoase, Le Pen optând pentru întâlniri mai modeste cu alegătorii și încercând să se prezinte ca fiind mai mainstream, moderată și competentă comparativ cu ceilalți candidați ai dreptei radicale.

Marine Le Pen s-a distanțat inclusiv de poziții ale sale din trecut, analiștii considerând că ea își va juca viitorul politic duminică și pe 24 aprilie, dacă va ajunge în turul doi, cum par să indice sondajele de opinie.

FOTO: Lionel Bonaventure / AFP / Profimedia Images

Eric Zemmour

Fostul jurnalist, analist TV și autor de cărți bestseller are un număr important de susținători la nivel național datorită opiniilor sale vehemente anti-islam și anti-imigrație care i-au permis să atragă de partea sa atât susținători ai lui Marine Le Pen, cât și ai dreptei tradiționale.

Candidatura surpriză a lui Zemmour a răsturnat cu fundul în sus campania dreptei franceze, acesta fiind acuzat de conservatori că a rupt frontul comun al forțelor tradiționale împotriva lui Le Pen.

Ca nou venit în politică, candidatul în vârstă de 63 de ani s-a bucurat de o poziție puternică în sondajele de opinie făcute în toamna anului trecut dar gafele și stilul său fără compromisuri l-au făcut să rămână semnificativ în urma lui Le Pen în sondaje.

FOTO: Alfonso Jimenez / Shutterstock Editorial / Profimedia Images

Dreapta tradițională

Valérie Pécresse

Președintele Consiliului Național al Île-de-France, provincia capitalei Paris, i-a surprins pe mulți prin câștigarea nominalizării „Les Républicains”, partidul tradițional de centru-dreapta din Franța, devenind prima femeie ce va candida la alegerile prezidențiale din partea acestei formațiuni.

Fost ministru al bugetului, ea l-a acuzat pe Macron că a cheltuit excesiv și că este blând în ceea ce privește infracționalitatea, dar campania acesteias-a chinuit să câștige teren după un prim miting electoral dezastruos în luna februarie care i-a afectat imaginea.

Sondajele de opinie făcute până acum arată că Pécresse, care se prezintă ca o liberală pe subiecte sociale, nu a reușit să atragă din votanții lui Emmanuel Macron și ai dreptei mai radicale de care are nevoie pentru a putea intra în turul doi. Cu undeva către 9% din intenția de vot, ea este mai aproape de Eric Zemmour decât de Palatul Élysée.

FOTO: Nicolas Tucat / AFP / Profimedia Images

Centru

Emmanuel Macron

Președintele francez în exercițiu, un pro-european în vârstă de 44 de ani, se bucură de un avans confortabil în sondaje, deși acesta a scăzut în ultimele săptămâni, perioadă în care Le Pen a câștigat teren.

Criticat dinspre stânga datorită virajului său către dreapta în ultimii 5 ani, el promite mai multe reduceri de taxe, o reformă a sistemului de asistență socială și majorarea vârstei de pensionare dacă va deveni primul președinte francez după Jacques Chirac care câștigă un al doilea mandat.

Văzut drept un apărător al valorilor republicane franceze datorită pozițiilor sale dure față de „separatismul islamist”, el a reușit să atragă în tabăra sa numeroși votanți de dreapta deziluzionați de scandalurile de corupție care au măcinat „Les Républicains” în ultimii ani.

Criticat din cauza convorbirilor telefonice pe care le-a avut cu președintele rus Vladimir Putin după izbucnirea războiului din Ucraina, el va dori probabil ca alegătorii să uite despre comentariile sale din ultimii ani vizavi de „redeschiderea dialogului strategic” cu Rusia și „moartea cerebrală” a NATO.

De altfel, el a declarat la jumătatea lunii martie că războiul din Ucraina a dat „un șoc electric” Alianței Nord-Atlantice.

FOTO: Pool / Abaca Press / Profimedia Images

Stânga

Anne Hidalgo

Primarul Parisului și-a asumat deloc ușoara sarcină de a încerca să revigoreze soarta Partidului Socialist, în prăbușire după eșecurile usturătoare înregistrate la alegerile prezidențiale și parlamentare din 2017.

În vârstă de 62 de ani, socialista cu voce blajină a convins rareori și părea să caute un mod de a renunța la cursă la sfârșitul anului trecut, sondajele sugerând că ar putea obține doar 2% din voturi – un dezastru pentru o țară cu o puternică înclinație înspre ideile de stânga ca Franța și ținând cont că în urmă cu doar 10 ani socialistul Hollande câștiga președinția.

Includerea lui Hidalgo pe această listă ține mai degrabă de simbolismul cotei sale de popularitate, emblematică pentru stânga franceză care trece printr-o perioadă de diviziuni și certuri interne majore. Votanții centriști ai stângii din Franța s-au reorientat spre Macron, în timp ce numeroși alții spre extreme.

FOTO: Xose Bouzas / AFP / Profimedia Images

Extrema stângă

Jean-Luc Mélenchon

Veteran politic renumit pentru tiradele sale împotriva globalizării și a „elitelor”, fostul troțkist este cel mai bine cotat candidat al stângii în sondajele de opinie și singurul cu șanse cât de cât realiste pentru o confruntare cu Emmanuel Macron în turul doi.

Campania lui Mélenchon, un orator putenic ce strălucește în dezbateri, a luat avânt în ultimele săptămâni după ce a ținut mitinguri în toată țara și a apărut inclusiv ca o hologramă pentru a putea fi văzut simultan în mai multe locuri din Franța.

Anticapitalist convins și un critic acerb al structurii occidentale de securitate, Jean-Luc Mélenchon s-a poziționat de partea NATO în războiul din Ucraina însă pozițiile sale din trecut, pro-Rusia și, în cel mai fericit caz, de indulgență față de președintele Vladimir Putin, au fost folosite din plin de ceilalți candidați pentru a încerca să-l discrediteze.

FOTO: Isa Harsin / Sipa Press / Profimedia Images