Războaiele culturale ale lui Viktor Orban – un pariu calculat

Premierul ungar Viktor Orban stârnește indignare la nivel mondial cu ultima sa ofensivă împotriva imigrației, dar rămâne relativ sigur din punct de vedere politic și este necesar pe plan internațional, scrie Politico.

Viktor Orban intră din nou în războaiele culturale la nivel mondial – deviind de la problemele economice de acasă și fiind conștient că este puțin probabil ca UE să îi conteste retorica.

Liderul maghiar, un fost liberal care este acum principala figură de extremă-dreapta din Europa, a stârnit indignare după ce a declarat în urmă cu o săptămână, la Băile Tușnad, că Ungaria nu dorește să fie o țară „de rasă mixtă”.

Comentariile – care s-au sprijinit pe un limbaj considerat cândva tabu în societatea maghiară tradițională – s-au adăugat la muntele de subiecte sociale fierbinți pe care Orban le construiește de ani de zile. El i-a demonizat pe imigranți, s-a confruntat cu strigăte de antisemitism și a ostracizat comunitatea LGBTQ+ – de multe ori atunci când încerca să își consolideze sprijinul intern.

În străinătate, Orban încurajează, de asemenea, legăturile cu figuri conservatoare și de extremă-dreapta, zugrăvindu-se ca o figură singuratică ce se opune „mișcării woke” din Occident.

Săptămâna viitoare, el va vorbi chiar pe același proiect de lege cu fostul președinte american Donald Trump, la o etapă din Texas a evenimentului itinerant favorabil MAGA, Conservative Political Action Conference (CPAC).

Deturnarea atenției de la problemele economice

Liderul maghiar nu deschide acest front al războiului cultural în vid. Acasă, premierul se luptă cu un număr tot mai mare de probleme.

Guvernul Ungariei are nevoie urgentă de fonduri pentru redresare economică după pandemie, fonduri pe care UE le reține din cauza unor probleme de corupție. Moneda țării a atins minime record. Oamenii se luptă cu creșterea prețurilor. Iar o modificare fiscală a declanșat proteste.

În discursul său, Orbán a făcut un apel explicit: Nu lăsați aceste preocupări să vă distragă atenția de la problemele epocale.

„Vă cer să nu vă lăsați induși în eroare, să nu vă lăsați păcăliți”, a transmisel minorității maghiare din România, unde a luat cuvântul. „Există un război, o criză energetică, o criză economică și o inflație generată de război, iar toate acestea formează un zid în fața ochilor noștri, un ecran între noi și chestiunea de gen și migrație.”

Apoi a punctat: „Pe aceste probleme se va decide viitorul”.

Pentru Orbán, tactica aceasta este un pariu calculat.

În ciuda îngrijorărilor legate de economia și democrația Ungariei, Orbán rămâne într-o poziție politică relativ confortabilă, după ce tocmai a fost reales lejer și controlează o mare parte din peisajul mediatic local.

Și în timp ce Bruxelles-ul ar putea bloca unele fonduri pentru Ungaria din cauza unor preocupări legale, factorii de decizie europeni doresc să mențină tabăra occidentală unită în timp ce războiul Rusiei face ravagii în Ucraina.

„Un guvern cu o majoritate de două treimi”, a reamintit Orbán cu insistență la sfârșitul săptămânii trecute, „nu poate fi răsturnat”.

Economia se clatină

Economia Ungariei este într-o stare proastă – și mulți maghiari devin vizibil îngrijorați pe măsură ce prețurile cresc. Inflația se află la un nivel record din ultimii 24 de ani, atingând 11,7% în iunie, comparativ cu anul trecut. Între timp, moneda țării, forintul, are cea mai slabă performanță din regiune.

„Politica monetară maghiară nu este independentă și nu este credibilă”, a declarat Júlia Király, un profesor care a fost viceguvernator al băncii centrale a Ungariei din 2007 până în 2013. Deprecierea monedei, a spus ea, este „parțial rezultatul politicii monetare și fiscale foarte relaxate dinaintea crizei”.

Problemele sunt profunde.

„Avem o inflație ridicată, un deficit ridicat și un cont curent care se deteriorează”, a declarat Péter Ákos Bod, un fost ministru care a fost guvernator al băncii centrale a Ungariei la începutul anilor 1990 și care critică actualul guvern.

„Aceasta este o furtună perfectă pentru orice macroeconomist”, a spus el. „Ar trebui să le spui adevărul oamenilor că: „Îmi pare rău, asta s-a întâmplat, iar apoi trebuie să economisim, trebuie să corectăm dezechilibrele” – acest lucru nu a fost făcut încă, doar parțial.”, a spus el.

Orbán se angajează în principal să protejeze economia țării. Ungaria, a declarat el la sfârșitul săptămânii trecute, poate fi „o excepție locală într-o recesiune globală”.

Cu toate acestea, finanțele țării sunt deosebit de vulnerabile din cauza întrebărilor legate de posibilitatea ca țara să acceseze miliarde de dolari din fondul de redresare a UE pentru pandemie. Banii au fost reținuți până acum din cauza îngrijorărilor UE cu privire la corupție și la modul în care Ungaria acordă contracte publice.

În prezent, se poartă negocieri între Bruxelles și Budapesta pentru a se stabili dacă reformele Ungariei sunt suficiente pentru a răspunde scrupulelor UE.

La această situație se adaugă o dispută pe termen mai lung între UE și Ungaria. În aprilie, Comisia Europeană a făcut un pas istoric, declanșând un nou mecanism care ar putea priva Ungaria de fondurile obișnuite ale UE pentru încălcări ale statului de drept.

„Banii UE”, a declarat Király, „sunt cruciali”.

În mijlocul incertitudinii, semnele de neliniște socială s-au înmulțit.

O serie de proteste de stradă au izbucnit din cauza deciziei neașteptate a guvernului din această vară de a schimba rapid sistemul fiscal, crescând semnificativ impozitul pe venit pentru sute de mii de maghiari.

Familiile sunt, de asemenea, neliniștite în legătură cu modificările aduse politicii emblematice a guvernului de plafonare a prețurilor la utilități. Măsura va însemna costuri mai mari pentru gospodăriile cu un consum de gaz și electricitate peste medie.

Provocarea războaielor culturale / UE nu poate face prea multe

În timp ce economiștii se scarpină în cap în Ungaria, Orbán a devenit global cu politica sa identitară și cu retorica sa privind ciocnirile de civilizații.

Discursul său despre „rasa mixtă” a stârnit strigăte de furie din partea grupurilor pentru drepturile civile și chiar din partea unuia dintre consilierii săi de lungă durată, care a demisionat într-un mod dramatic, catalogând comentariile lui Orbán drept rasiste și antisemite într-o scrisoare de demisie care a fost dezvăluită presei. (n.r. Zsuzsa Hegedűs s-a răzgândit vineri în legătură cu demisia și declarația lui Viktor Orbán spunbând că îi acceptă explicațiile și că s epoate baza pe ajutorul ei).

Oficialii străini și-au îndreptat, de asemenea, furia împotriva lui Orbán, deși mai indirect.

„Facem cu toții parte din aceeași rasă, rasa umană”, a scris pe Twitter vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, fără a-l menționa pe Orbán. Ambasada SUA la Budapesta a emis o condamnare generală a „tuturor ideologiilor, politicilor și retoricii care dau oxigen doctrinelor urii și divizării”.

Dar, în timp ce guvernele îl pot mustra pe Orbán (explicit sau nu), nu există multe măsuri concrete pe care le pot lua, mai scrie Politico.

Cum i-a atacat Viktor Orban pe liderii europeni și ideologia transgender

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbăta trecută, la Băile Tuşnad, că lumea se află într-un deceniu al pericolelor şi primejdiilor şi nu credea că piloanele civilizaţiei occidentale vor începe să se dărâme.

Viktor Orban consideră că Europa a pierdut controlul asupra resurselor de energie şi materiilor prime, „atât de necesare pentru a susţine performanţa economică” iar fenomenul migraţionist a împărţit Europa în două şi că există o bătălie între aceste două părţi.

Premierul Ungariei a subliniat că este foarte important pentru țara sa să rămână în afara războiului, a migraţiei, a impozitului global şi a ideologiei transgender, precum şi a recesiunii generale din Europa.

• Viktor Orban: ”Aici avem Occidentul, acolo avem o structură post-occidentală şi se dă o bătălie între cele două părţi ale Europei. Deci, noi am făcut o ofertă post-occidentalilor, le-am spus, lăsaţi-ne în pace să ne decidem fiecare cine cu care vrea să fie vecin şi cu cine vrea să trăiască. Post-occidentalii au refuzat această ofertă şi au spus nu, noi o să vă transformăm în ceea ce suntem sau am devenit şi noi. Acum se vorbeşte mai puţin despre migraţie, dar credeţi-mă, nimic nu s-a schimbat. Bruxellesul şi echipele soroşiste pur şi simplu vor ne să ne forţeze să îi acceptăm pe migranţi
• Noi cerem, este o ofertă de toleranţă: nu vrem să le spunem cum să trăiască, le cerem doar ca să accepte că la noi tatăl este bărbat, mama este femeie şi copiii noştri să fie lăsaţi în pace. Şi asta să fie acceptat şi de armata lui Soros. Ar fi foarte important să se înţeleagă în Occident că în Ungaria şi în această parte a lumii, acest lucru nu este o problemă ideologică, ci pur şi simplu este cea mai importantă problemă a vieţii. Niciodată această nebunie occidentală nu va avea majoritate în această parte a lumii. Pur şi simplu, maghiarii şi câteva alte popoare nu acceptă că sunt aceste chestii gender, transnaţional, transgender. (…) Vă rog, deci, să nu confundăm şi să nu ne lăsăm confundaţi cu război, cu crize energetice şi economice, fiindcă asta trage un paravan în faţa ochilor noştri şi în jurul problematicii transgender şi a migraţiei. Dar, de fapt, punctul de cotitură al viitorului sunt aceste probleme: demografia, migraţia şi ideologia gender şi asta este miza luptei dintre stânga şi dreapta. Nu uitaţi, doamnelor şi domnilor, că viitorul nostru depinde de această problemă şi cum ne putem apăra”.

• „Un punct de vedere cultural”. Cum își apără Viktor Orban discursul din România care a aprins Occidentul
• Un director al Royal United Services Institute comentează discursul lui Viktor Orban de la Băile Tușnad: Puține guverne ar permite așa ceva
• Televiziunea de stat din Rusia a fost complet impresionată de discursul lui Orbán de la Băile Tuşnad