Sari direct la conținut

Alegeri legislative în Spania. Partidul de dreapta PP obține victoria, dar nu reușește să obțină majoritate

HotNews.ro
Alberto Nunez Feijoo, liderul partidului Poporului din Spania, Foto: Cesar Luis de Luca / DPA / Profimedia
Alberto Nunez Feijoo, liderul partidului Poporului din Spania, Foto: Cesar Luis de Luca / DPA / Profimedia

Niciun partid sau niciun bloc nu obține o majoritate totală la alegerile generale anticipate din Spania, după numărarea a 95% din voturi, în ciuda faptului că Partidul Popular (PP) conservator este pe cale să-i învingă pe socialiștii aflați la guvernare, relatează Reuters. Liderul Partidului Popular al Spaniei, Alberto Nunez Feijoo, a declarat că partidul său a câștigat alegerile parlamentare de duminică, după ce premierul Pedro Sanchez a revendicat victoria pentru stânga politică, deși conservatorii au obținut mai multe locuri în Parlament.

00:10 PP era pe cale să obțină 136 de locuri parlamentare în camera inferioară de 350 de locuri, cu 47 mai multe decât la alegerile precedente din 2019, potrivit rezultatelor parțiale, publicate de Ministerul de Interne.

Partidul de extrema-dreapta Vox era pe cale să obțină 33 de locuri, ceea ce ar plasa formațiunea pe a treia poziție de putere în parlament, iar o coaliție ipotetică cu PP nu ar reuși să ducă posibilul bloc la o majoritate absolută de 176 de locuri.

Partidul Socialist al prim-ministrului Pedro Sanchez urma să obțină doar 122 de locuri, iar aliatul său, de extrema stângă, Sumar, 31 de locuri.

23:33 Dreapta și extrema-dreaptă au împreună majoritate, după 80% din voturile numărate, potrivit Reuters. PP ar urma să obțină 132 de locuri parlamentare în camera inferioară de 350 de locuri, partidul de extremă-dreapta Vox – 33 de locuri. Partidul Socialist al prim-ministrului Pedro Sanchez a rămas în urmă cu 125 de locuri, iar aliatul său, de extrema stângă Sumar, a obținut 31 de locuri.

23:16 Drepta preia conducerea în fața socialiștilor lui Sanchez, după numărarea a 65% din voturi. Astfel, PP ar obține 131 de deputați, iar PSOE 128, potrivit El Pais. În fața sediului PP au început deja scandările de bucurie.

22:53 Socialiștii Spanioli (PSOE) conduc alegerile legislative, obținând 131 de locuri în Parlament, după numărarea a 50% din voturi, relatează Reuters. PP este pe locul doi, cu 130 de locuri, iar Vox pe trei cu 31 de locuri.

22:22 Au început să apară primele rezultate parțiale din Spania.

Cu 16% din voturi numărate, procent care nu este încă reprezentativ, Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol este cel mai votat și obține 127 de deputați din cei 350 pe care îi are Congresul (majoritatea absolută este de 176 de locuri), PP – 124 de locuri, iar Vox – 31, potrivit El Pais.

–-

Secțiile de vot din Spania s-au închis duminică la ora 20.00 (21.00 ora României), unde au avut loc alegeri legislative, dintre care favorită, potrivit ultimelor sondaje, este opoziția de dreapta în detrimentul premierului în funcție, socialistul Pedro Sánchez, relatează AFP și Reuters.

Primele rezultate parțiale, în absența exit-poll-urilor, vor apărea după aproximativ o oră. De asemenea, unele centre electorale rămân deschise până la ora 19:00 GMT (22.00, ora României, în Canare, din cauza unei diferențe de fus orar.

Partidul Poporului (PP), de opoziție, conservator, din Spania este văzut în fruntea alegerilor anticipate de duminică, dar fără o majoritate parlamentară pe care ar putea-o obține totuși într-o potențială coaliție cu partidul de extrema-dreapta Vox, au arătat două sondaje de opinie.

Un sondaj realizat de agenția GAD3 pentru grupul media Mediaset, publicat la scurt timp după ce votul pe continent s-a încheiat la ora 20.00 (1800 GMT), pe baza a 10.000 de intenții de vot colectate pe parcursul campaniei electorale până sâmbătă, a arătat că PP va câștiga 150 de locuri, iar Vox 31.

Coaliția de stânga, condusă de socialiștii premierului Pedro Sanchez, va obține un total de 149 de locuri în camera inferioară de 350 de locuri, potrivit GAD3.

Dacă PP și Vox se vor uni pentru a forma cel de-al doilea guvern de coaliție al Spaniei, va depinde de negocierile dintre partide în următoarele zile, săptămâni sau chiar luni.

În timp ce liderul PP Alberto Nunez Feijoo a spus că ar prefera să guverneze singur, PP și Vox au făcut deja echipă pentru a guverna în zeci de regiuni și orașe de la alegerile locale din mai.

Liderul Vox Santiago Abascal s-a declarat deschis să „creeze o alternativă” la guvernul de coaliție de stânga al premierului Pedro Sanchez.

În timp ce extrema dreaptă ar putea intra la guvernare, Politico trece în revistă câteva dintre momentele importante ale „haosului” din jurul alegerilor și a campaniei electorale din Spania

Alegerile care au stricat vacanțele spaniolilor

Alegerile din Spania au început cu o zdruncinat în mai, când partidele de stânga au suferit pierderi devastatoare la alegerile municipale la nivel național. În dimineața următoare, experții se așteptau ca prim-ministrul să țină un discurs standard în care să recunoască faptul că Partidul său Socialist a fost învins. Dar, pe lângă faptul că a recunoscut înfrângerea la nivel local și regional, Sánchez a șocat țara anunțând dizolvarea parlamentului și a convocat alegeri anticipate surpriză, potrivit Politico.

Mișcarea i-a surprins pe spanioli și a dus la un oftat colectiv. Deoarece legea electorală spaniolă prevede că alegerile trebuie convocate la 54 de zile după dizolvarea parlamentului, iar alegătorii s-au văzut nevoiți să voteze în timpul verii, când sunt vacanțele. Opoziția conservatoare a făcut mare tam-tam în această privință, liderul Partidului Popular Alberto Núñez Feijóo acuzându-l pe Sánchez că „a stricat vacanțele tuturor”.

Dar calculul lui Sánchez s-a dovedit a fi inteligent, subliniază sursa citată. Prin convocarea imediată a alegerilor, premierul s-a asigurat că pregătirea votului coincide cu o perioadă în care Partidul Popular a intrat în coaliții incomode cu partidul de extremă dreapta Vox la nivel local și regional. Pe parcursul campaniei, Sánchez a subliniat acele acorduri – care au dus la eliminarea departamentelor de egalitate de gen în locuri precum Valencia și la interzicerea steagurilor curcubeu în municipalități precum Náquera și Torrijos – și a avertizat că, dacă Feijóo și Vox vor ajunge la putere, vor adopta măsuri similare la nivel național.

Războiul panourilor publicitare

În urmă cu câțiva ani, autobuzele umplute cu mesaje controversate au devenit în mod inexplicabil cea mai căutată modalitate de a face campanie electorală. În această campanie, totuși, partidele de dreapta au optat pentru mesaje mai statice și au acoperit fațadele diferitelor clădiri din Madrid cu panouri publicitare care atrag atenția.

Primul care a făcut acest lucru a fost partidul de extremă-dreapta Vox, care în iunie a montat un panou uriaș care arată o mână fără trup care aruncă diferite simboluri – printre care un simbol al feminismului, un steag LGBT și sigla pentru Agenda 2030 a Națiunilor Unite – într-un coș de gunoi. A urmat apoi de un alt panou plătit de Desokupa – o companie care a fost legată de mișcarea neo-nazistă din Spania – care a propus „expulzarea” lui Sánchez din țară și trimiterea lui în Maroc.

Dar ONG-urile de mediu și grupurile de stânga s-au implicat apoi în acest trend al panourilor. Săptămâna trecută, ONG-ul de mediu Greenpeace a agățat un panou pe Puerta de Alcalá din Madrid, înfățișându-i pe cei patru candidați principali goi și transpirați – o imagine menită să evidențieze absența conversațiilor despre schimbările climatice la aceste alegeri.

Între timp, un grup de activiști numit Violetas a distrus un panou publicitar Vox care acuza guvernul lui Sánchez că eliberează criminali și „pune sute de monștri pe stradă”, modificând mesajul astfel încât să reiasă că „Vox a pus sute de monștri în partidul său”.

Sánchez, problema de popularitate și „ofensiva șarmantă” din campania electorală

Economia Spaniei merge grozav și publicul aprobă în general măsurile adoptate de guvernul său de coaliție de stânga – dar alegătorii pur și simplu nu par să-l placă foarte mult pe Sanchez

Problema de imagine a premierului se datorează parțial peisajului media din Spania, care este dominat de radiodifuzorii conservatori; dar are de-a face și cu strategia de comunicare a premierului. În timpul său la putere, Sánchez a evitat în mare măsură să interacționeze cu platformele media potențial ostile consumate de un număr mare de public spaniol.

Cu toate acestea, înaintea acestor alegeri, Sánchez s-a angajat într-o ofensivă de șarm și a participat într-o multitudine de programe de televiziune din Spania. Premierul s-a descurcat remarcabil de bine și a reușit să îi cucerească pe prezentatorii de radio și televiziune care au petrecut ani de zile criticându-l, făcându-i pe mulți să se întrebe de ce nu a urmat această strategie până acum. Sánchez a cucerit, de asemenea, alegătorii generației Z, apărând pe podcastul de succes La Pija y La Quinqui, unde s-a declarat cu pricepere a fi un „Swiftie” (fan al lui Taylor Swift)

O dezbatere despre un grup terorist dispărut a canibalizat dezbaterile reale

O mare parte a campaniei electoral s-a axat pe discuții despre ETA, un grup terorist basc care și-a încetat operațiunile în urmă cu mai bine de un deceniu. Partidul Popular al lui Feijóo a încercat în mod repetat să-l lege pe Sánchez de gruparea teroristă, subliniind sprijinul parlamentar sporadic pe care guvernul său l-a primit de la EH Bildu, un partid separatist basc pe care justiția spaniolă l-a considerat în repetate rânduri o organizație legală, democratică.

Sánchez s-a chinuit să schimbe narațiunea, dar această poveste a mâncat cea mai mare parte a singurei dezbateri față în față dintre premier și Feijóo, într-un moment în care Spania se confruntă cu provocări mult mai stringente – printre acestea, o criză a locuințelor, dezastrele climatice și cifre vertiginoase ale șomajului în rândul tinerilor, iar concentrarea atenței asupra unui grup terorist dispărut a fost o distragere nefericită a atenției.

Scandalul poștașilor

Un record de 2,6 milioane de spanioli – 7,4% dintre alegătorii înregistrați – s-au înscris pentru a-și depune buletinele de vot prin corespondență.

Într-o întorsătură de tip „trumpian”, liderul Partidului Popular, Feijóo, a petrecut o parte din campanie punând la îndoială integritatea Correos, serviciul poștal al Spaniei. Politicianul conservator – care a fost el însuși președinte al Correos între 2000 și 2003 – a sugerat că actuala sa conducere gestionează în mod intenționat deficitar seerviciul pentru a avea personal insuficient și a mers atât de departe încât a îndemnat lucrătorii poștali să reziste presupuselor tentative ale superiorilor de a manipula votul.

Factorii poștali au răspuns cu furie acuzațiilor lui Feijóo și au apărat profesionalismul serviciului poștal, care a angajat 19.400 de lucrători suplimentari înainte de alegeri pentru a garanta procesarea rapidă și eficientă a tuturor buletinelor de vot prin corespondență. Mai mult, peste 30 la sută dintre angajații programați să plece în vacanță în iulie au solicitat în mod voluntar să-și amâne vacanțele pentru a se asigura că niciunul dintre birouri nu are personal redus.

Prietenia dintre Feijóo și traficantul de droguri Marcial Dorado

Partidul Popular de centru-dreapta a dominat campania electorală, impunându-și anumite subiecte de dezbatere. Dar totul s-a schimbat în ultima săptămână de campanie, când POLITICO a raportat despre relația liderului conservator Feijóo cu traficantul de droguri din Galicia, Marcial Dorado. Legăturile lui Feijóo cu Dorado erau deja binecunoscute. Presa a raportat despre călătoriile lor comune în locuri precum Insulele Canare, Portugalia și Andorra.

În ciuda atacurilor personale repetate, în ciuda acuzațiilor privind pretinsele sale alianțe politice cu „teroriști”, Sánchez a evitat să aducă în discuție prietenia celebră a lui Feijóo cu Dorado.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro