Oficial ungar, către Occident: Oferiți Rusiei garanții de securitate pentru o pace durabilă și împiedicați intrarea Ucrainei în NATO

Occidentul ar trebui să ofere Rusiei garanții de securitate și să împiedice Ucraina să adere la NATO, a declarat Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orbán, scrie Politico, notând că afirmațiile acestuia ar putea deteriora și mai mult relațiile deja dificile ale Budapestei cu Kievul.

Pentru a asigura o pace de durată, „lumea occidentală care sprijină Kievul trebuie să ofere garanții de securitate Rusiei, dar cu siguranță nu aderarea Ucrainei la NATO ”, a declarat duminică Gergely Gulyás, șeful de cabinet al premierului Ungariei, conform Politico.

Afirmațiile sale vin în continuarea declarațiilor făcute recent de prim-ministrul ungar Viktor Orbán, potrivit cărora Occidentul „ar trebui să încheie un acord cu Rusia pe noua arhitectură de securitate, pentru a da Ucrainei securitate și suveranitate, dar nu apartenență la NATO”. Tot atunci, Viktor Orban a spus că Ucraina nu are nicio șansă să câștige războiul.

În luna iunie, premierul Ungariei a înfuriat Kievul după ce a spus că Ucraina „nu mai este un stat suveran” și că este „inexistent” financiar. „Ucraina nu face comerț cu teritoriile sau cu suveranitatea sa”, a reacționat Oleh Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, amintește Politico.

„Guvernul ungar nu e dispus nici măcar să discute despre finanţarea livrărilor de armament către Ucraina”

Ungaria s-a opus și se opune în continuare acordării de către UE de ajutor militar pentru Ucraina. În 31 august, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, a spus că Budapesta nu este dispusă nici măcar să discute despre finanţarea de către Uniunea Europeană a livrărilor de armament către Ucraina, până când autorităţile de la Kiev nu vor scoate OTP Bank de pe lista sponsorilor internaţionali ai războiului şi nu va restabili drepturile minorităţii maghiare din Transcarpatia.

Ministrul ungar de externe a precizat: opinia majoritară este că trebuie continuate livrările de armament, ceea ce ne arată că toată lumea ia în calcul un război de lungă durată, lucru dovedit şi de propunerea UE potrivit căreia Ucraina ar urma să primească anual câte cinci milioane de euro, ca ajutor militar, în următorii patru ani.

„Această abordare ne produce o profundă tristeţe. Trebuie să ne întrebăm câţi oameni vor muri, cât de mari vor fi distrugerile pe care le va suferi Ucraina în următorii patru ani”, a declarat Péter Szijjártó. ”Din păcate, am fost singurul care a vorbit împotriva acestei abordări. Noi nu vrem încă patru ani de război, noi dorim ca războiul să se sfârșească cât mai curând”, a adăugat ministrul ungar de Externe.

Péter Szijjártó a subliniat că au existat mari presiuni pentru ca Ungaria să voteze noua tranşă de 500 milioane de euro pentru finanţarea livrărilor de armament, precum şi a pachetului de 20 de miliarde de euro, pentru următorii patru ani. În opinia oficialului ungar, aceasta ar însemna ca, în următorii ani, contribuabilii maghiari care nu au nicio vină să plătească peste 80 de miliarde de forinţi.

Péter Szijjártó a accentuat: Guvernul ungar nu este dispus nici măcar să discute această propunere, până când autorităţile ucrainene nu vor scoate OTP Bank de pe lista sponsorilor internaționali ai războiului. Péter Szijjártó a amintit şi faptul că Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Josep Borrell, a propus o întrevedere trilaterală UE – Ungaria – Ucraina pe această temă, iniţiativă respinsă de Dmitro Kuleba.

Ministrul ungar de externe s-a referit şi la situaţia maghiarilor din regiunea Transcarpatia şi a afirmat că autorităţile ucrainene au început ”ucrainizarea” celor aproximativ 15.000 de elevi de etnie maghiară, în timp ce peste 5.000 de copii ucraineni refugiaţi îşi pot continua studiile în Ungaria.

Între timp, Ungaria continuă să amâne ratificarea intrării Suediei în NATO.