Discursul noului președinte din Macedonia de Nord relansează disputa cu Grecia. Îngrijorare la Bruxelles

Grecia a amenințat că va împiedica aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană după ce președintele nou ales al statului ex-iugoslav, Gordana Siljanovska-Davkova, și-a numit țara doar „Macedonia”, reînviind o dispută veche cu Grecia legată de numele statului, informează Reuters.

Siljanovska-Davkova, care a fost susținută la alegerile de săptămâna trecută de către un partid naționalist, a folosit numele vechi al țării sale în timpul ceremoniei de preluare a mandatului, de duminică, încălcând astfel o înțelegere între Atena și Skopje, mediată de către ONU.

Grecia a susținut multă vreme că folosirea termenului de „Macedonia” de către vecinul său implică pretenții teritoriale asupra provinciei grecești intitulată tot Macedonia. „Orice progres în relațiile noastre bilaterale, precum și orice pas făcut de Skopje către Europa depinde de respectarea onestă a înțelegerii”, a declarat, luni, premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Folosirea numelui vechi este „ilegală și inacceptabilă”, a adăugat șeful guvernului grec.

Un avertisment a venit și de la Uniunea Europeană. „Pentru ca Macedonia de Nord să-și continue cu succes calea către intrarea în Uniunea Europeană este crucial ca țara să meargă în continuare pe drumul reformelor și respectul deplin al angajamentelor asumate”, a scris președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o postare pe X.

Ulterior, Ministerul de Externe al Macedoniei de Nord a precizat că țara este angajată „pentru respectarea fără echivoc a prevederilor Constituției precum și a tuturor obligațiilor internaționale asumate”, inclusiv acordul de la Prespa.

O dispută apărută după disoluția Iugoslaviei

Ambele țări au convenit în 2018 ca vecina Greciei să se numească „Macedonia de Nord”, după lungi și disputate negocieri. Așa-zisul acord de la Prespa a fost implementat în anul următor și părea să fi încheiat o dispută veche de 27 de ani și a permis aderarea țării la NATO în 2020. La acea vreme, Grecia anunța că va sprijini candidatura țării vecine pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Siljanovska-Davkova a fost aleasă președinte săptămâna trecută cu susținerea partidului naționalist de dreaptate VMRO-DPMNE. Formațiunea, al cărei succes se datorează și progresului lent al țării către UE, a refuzat să recunoască acordul de la Prespa pe care îl vede un atentat la suveranitatea națională.

„Declar că voi exercita funcția de președinte al Macedoniei în mod conștiincios și responsabil, că voi respecta Constituția și legile și că voi proteja suveranitatea, integritatea teritorială și independența Macedoniei”, a declarat Siljanovska-Davkova la ceremonia de depunere a jurământului.

Și în Grecia partidul conservator al lui Mitsotakis s-a opus acordului atunci când a fost semnat. Înțelegerea, semnată de premierii de atunci ai celor două țări, Alexis Tsipras și Zoran Zaev, a fost ratificată de parlamentul grec în timpul unor demonstrații la care au luat parte cei care cred că și noul nume al țării vecine implică pretenții asupra Macedoniei grecești.