Parlamentul din Georgia trece peste veto-ul prezidenţial şi adoptă definitiv legea referitoare la „agenţii străini” / Reacţii în Europa și SUA

Parlamentul georgian a trecut marţi peste un veto prezidențial și a adoptat definitiv o lege controversată privind influența străină, în ciuda numeroaselor proteste de stradă și a avertismentelor din partea Uniunii Europene și Statelor Unite împotriva acestui text inspirat de o lege represivă din Rusia.

Sunt de aşteptat momente tensionate. Poliţia este mobilizată, iar protestatarii se află în faţa clădirii Parlamentului şi strigă „Ruşilor!” şi „Sclavilor!”.

Ministerul de Interne al Georgiei a cerut protestatarilor să permită membrilor parlamentului să părăsească clădirea.

Înainte de vot, Şalva Papuaşvili, preşedintele parlamentului georgian, membru al partidului de guvernământ Visul Georgian, a trimis o lungă scrisoare omologilor săi europeni în care apără controversata lege privind „agenţii străini”, relatează News.ro citând The Guardian.

„Ceea ce continuă să ne frustreze este stigmatizarea acestei legi de către actorii interni şi externi, precum şi tendinţa acestora de a trage concluzii pripite”, a scris el. „Sunt convins că timpul va arăta un singur lucru despre Legea privind transparenţa influenţei străine (anexată la scrisoare) – singurul său scop este menţinerea integrităţii sistemelor politice, economice şi de securitate şi consolidarea rezilienţei Georgiei în faţa ameninţărilor”, a argumentat el.

Votul de marţi, prin care se ignoră obiecţiile formulate de preşedinta ţării, Salome Zurabişvili – ale cărei puteri sunt însă în mare parte ceremoniale -, pregăteşte terenul pentru ca preşedintele Parlamentului să semneze legea în zilele următoare.

Ce prevede „legea rusească”

Disputa cu privire la legea nou adoptată a ajuns să fie considerată un test cheie pentru a vedea dacă Georgia, care timp de trei decenii s-a numărat printre cele mai pro-occidentale state succesoare ale Uniunii Sovietice, îşi va menţine orientarea occidentală sau va pivota în schimb spre Rusia.

Proiectul de lege impune ONG-urilor sau mijloacelor de informare în masă care primesc mai mult de 20% din finanţarea lor din străinătate să se înregistreze ca „agenţi de influenţă străină”, introducând, de asemenea, amenzi punitive pentru încălcarea legii, precum şi cerinţe de divulgare a informaţiilor.

Opozanţii proiectului de lege au organizat, timp de mai bine de o lună, unele dintre cele mai ample proteste pe care le-a cunoscut Georgia de la obţinerea independenţei faţă de Moscova, în 1991, odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Statele Unite, Marea Britanie şi Uniunea Europeană au criticat proiectul de lege, pe care grupurile de opoziţie georgiene l-au numit „legea rusească”, spunând că este inspirat din legislaţia rusă folosită pentru a viza oponenţii Kremlinului și ai lui Vladimir Putin.

• Pe același subiect: „Georgia este sub controlul unui oligarh, cu excepția unei părți a presei și a societății civile” – Un profesor din Tbilisi explică uriașa miză a protestelor din această țară

Rusia este nepopulară în rândul multor georgieni din cauza sprijinului acordat regiunilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, iar opinia publică susţine în general aderarea la UE şi NATO.

Statele Unite au ameninţat că vor sancţiona oficialii georgieni care votează pentru proiectul de lege, ceea ce reprezintă o schimbare majoră în politica americană faţă de ceea ce fusese una dintre cele mai pro-occidentale ţări care au ieşit din Uniunea Sovietică.

Guvernul georgian a acuzat ţările occidentale de şantaj din cauza opoziţiei lor faţă de proiectul de lege şi a declarat că acesta este necesar pentru a le împiedica să antreneze Georgia într-un război cu Rusia.

Rusia neagă orice rol în susţinerea proiectului de lege, pe care l-a apărat de criticile occidentale.

Statele Unite condamnă adoptarea definitivă a legii privind „influenţa străină”

„Prin adoptarea acestei legi, partidul de guvernământ, Visul Georgian, îndepărtează ţara de calea integrării europene şi ignoră aspiraţiile euro-atlantice ale poporului georgian care a ieşit în stradă săptămâni întregi pentru a se opune acestei legi”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, potrivit AFP.

„Este regretabil că liderii Georgiei aleg să abandoneze paşii necesari pentru a face ca Georgia să avanseze pe calea occidentală pe care oamenii o doresc”, a mai spus Miller, amintind că secretarul de stat Antony Blinken a dispus săptămâna trecută o revizuire completă a relaţiei de cooperare dintre Statele Unite şi această ţară din Caucaz.

Blinken a anunţat, de asemenea, joi restricţii de viză pentru persoanele considerate responsabile de „subminarea democraţiei” în Georgia, precum şi pentru rudele acestora.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a reamintit marţi că Statele Unite oferă o asistenţă de aproximativ 390 de milioane de dolari Georgiei şi că acest ajutor ar putea fi pus sub semnul întrebării.

UE „ia în considerare toate opţiunile”, anunţă Bruxelles-ul după votul din parlamentul georgian

Uniunea Europeană regretă profund faptul că Parlamentul georgian a decis să treacă peste dreptul de veto al preşedintelui exprimat faţă de legea referitoare la influenţa străină şi să ignore argumentele juridice detaliate ale Comisiei de la Veneţia, care au condus la o recomandare clară de abrogare a acestei legi, a transmis marţi Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Josep Borrell, după adoptarea controversatului text de către legislativul de la Tbilisi.

„UE a subliniat în repetate rânduri că legea adoptată de Parlamentul georgian contravine principiilor şi valorilor fundamentale ale UE. Promulgarea acesteia duce la un regres în cel puţin trei din cele nouă etape (dezinformarea, polarizarea, drepturile fundamentale şi implicarea organizaţiilor societăţii civile) stabilite în recomandarea Comisiei pentru obţinerea statutului de candidat, aprobată de liderii UE, şi va avea un impact negativ asupra parcursului Georgiei în UE”, avertizează comunicatul comun al lui Borrell şi al Comisiei Europene, citat de The Guardian.

„Dincolo de legea privind transparenţa influenţei străine, până în prezent nu a fost mobilizată suficientă atenţie politică pentru a se înregistra progrese substanţiale în ceea ce priveşte cele nouă etape”, subliniază Bruxelles-ul. „Îndemnăm autorităţile georgiene să inverseze această tendinţă şi să revină ferm pe calea UE. Mai este încă timp pentru a schimba dinamica – dar este nevoie de un angajament ferm din partea autorităţilor guvernamentale”, adaugă comunicatul.

„UE şi statele sale membre iau în considerare toate opţiunile pentru a reacţiona la aceste evoluţii”, subliniază executivul de la Bruxelles.

„Continuăm să fim alături de poporul georgian şi recunoaştem opţiunea majorităţii covârşitoare a acestuia pentru un viitor european pentru ţara sa”, transmit Borrell şi Comisia Europeană.

Alte reacţii din Europa

Georgia se află în „sala de aşteptare a extinderii pe termen nedefinit”, afirmă Estonia

Margus Tsahkna, ministrul estonian de externe, a declarat: „Suntem consternaţi de alegerea Parlamentului Georgiei de a nu folosi oportunitatea istorică de a avansa pe calea integrarării europene şi de a-şi lăsa poporul în sala de aşteptare a extinderii pentru o durată nedeterminată”.

Aderarea Georgiei la UE este efectiv „în aşteptare”, spune ministrul lituanian de externe

O reacţie asemănătoare a avut şi Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de externe, care a spus că este „o zi foarte tristă pentru Georgia şi pentru restul Europei”.

„Adoptarea acestei legi pune efectiv în aşteptare aderarea Georgiei la UE, fără niciun beneficiu pentru nimeni. Aproape nimeni”, a declarat el.

„O zi tristă”, spune ministrul leton

Baiba Braže, ministrul leton de externe, a declarat că regretă profund decizia parlamentului georgian.

„Anul trecut, UE a dat o şansă Georgiei, acordându-i statutul de candidat. Acesta a fost un moment istoric pentru Georgia şi a fost susţinut în mod clar de poporul său. O zi tristă”, a declarat ea.

Un deputat german de rang înalt le spune georgienilor să nu renunţe

Michael Roth, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului german, a declarat, de asemenea, că este „o zi tristă pentru Georgia şi Europa”.

„Sunt alături de toţi georgienii care luptă paşnic pentru libertate, democraţie şi demnitate. Nu uitaţi: „Când ei coboară, noi ne ridicăm”. Nu renunţaţi. Alegerile vin în curând”, le-a transmis el georgienilor.

Danemarca: „Georgia nu va avansa”

Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a reacţionat şi el la votul din parlamentul georgian.

„În ciuda opoziţiei populare şi a apelurilor internaţionale, partidul de guvernământ din Georgia a adoptat astăzi legea privind agenţii străini pentru a reduce la tăcere opoziţia, mass-media şi ONG-urile. Dacă partidul de guvernământ nu-şi schimbă cursul de acţiune, Georgia nu va avansa pe calea aderării la UE”, a avertizat acesta.

Norvegia: „Suntem alături de poporul georgian”

„Sperăm să vedem Georgia alăturându-se familiei europene de democraţii independente şi suntem alături de popor în dorinţa acestuia de a avea un viitor european pentru ţara sa”, a transmis şi Ministerul de Externe norvegian.

• Citește și „Interferențe străine”: Ungaria cere UE să nu combată ci să urmeze exemplul Georgiei