LIVE Alegeri UE: Extremiștii pe val în multe țări / Dar PPE și socialiștii rămân cele mai mari partide din noul Parlament European – proiecții

Zi electorală maraton în UE: 21 de țări, inclusiv România, au votat duminică pentru un nou Parlament European. Primele rezultate confirmă sondajele: extrema dreaptă a câștigat în Austria și Franța și a venit pe locul doi în Germania – unde scrutinul a fost câștigat de conservatori. Estimările arată totuși că PPE, grupul conservatorilor europeni, va fi cel mai important din noul Parlament European. Împreună cu social-democrații și liberalii Renew, ei ar putea asigura o majoritate centristă.

HotNews.ro vă prezintă principalele informații din ziua votului:

00:27Ungaria: FIDESZ câștigă, dar partidul lui Magyar obține 31% din voturi

00:10 Partidsul portfascist de dreapta al prim-ministrei Giorgia Meloni, Frații Italiei (FdI), a obținut cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare din acest weekend, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, confirmându-și statutul de cel mai popular partid din Italia.

Potrivit unui exit-poll pentru postul public de televiziune RAI, FdI a obținut între 26-30% din voturi, iar Partidul Democrat (PD), de opoziție de centru-stânga, s-a clasat pe locul al doilea, cu 21-25%.

Celălalt principal partid de opoziție, Mișcarea 5 Stele, are 10-14%, în timp ce Forza Italia, fondată de Silvio Berlusconi, a venit pe locul patru cu 8,5-10%, părând că-și va învinge vechiul aliat, Liga de extremă dreapta, creditat cu 8-10%.

00:00 Rezultatul obținut de PPE este o veste bună pentru Ursula von der Leyen, membră a PPE, care dorește să obțină un al doilea mandat de cinci ani la conducerea puternicului braț executiv al UE – Comisia Europeană.

Ea s-a grăbit să se prezinte ca un scut împotriva extremiștilor: „Suntem ancora stabilității”, a declarat von der Leyen în fața susținătorilor la evenimentul organizat la Bruxelles în seara alegerilor.

„Nici o majoritate nu poate fi formată fără PPE și împreună, vom construi un bastion împotriva extremelor de stânga și de dreapta”, a spus ea/

Cu toate acestea, von der Leyen ar putea avea în continuare nevoie de sprijinul unor naționaliști de dreapta, cum ar fi partidul prim-ministrei italiene Giorgia Meloni, pentru a asigura o majoritate parlamentară, oferindu-i acesteia și aliaților săi Conservatori și Reformiști Europeni (ECR) mai multă influență – ceea ce ar putea supăra alți potențiali aliați.

23:00 Cum arată ultima proiecție pentru Parlamentul European, oferită chiar de instituția europeană, cu mențiunea că nu toate rezultatele au fost publicate.

Popularii PPE rămâne cel mai mare grup – 186 de locuri

Socialiștii S&D vin pe doi – 133 de locuri

Liberalii Renew sunt pe trei – 82 de locuri

Conservatorii și Reformiștii ECR – 70 de locuri

Identitate și Democrație ID – 60 de locuri

Verzii – 53 de locuri

Stânga – 36 de locuri

Neafiliații – 50 de locuri

Alții – 50 de locuri

22:45Prezența la vot la alegerile europarlamentare a fost de 51%, potrivit unei prime estimări, a declarat duminică un purtător de cuvânt al Parlamentului European, adăugând că această cifră ar putea să se schimbe în continuare, deoarece nu au fost incluse încă toate statele membre ale UE.

La alegerile europarlamentare din 2019, prezența la vot a fost de 50,66%.

22:15 Coaliția Civică (KO) a premierului polonez Donald Tusk ar urma să câștige alegerile europene de duminică, potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne, după o campanie dominată de preocupări legate de securitate.

Cu un război în Ucraina și o criză a migranților la granița cu Belarus, Tusk a încadrat votul din Polonia ca o alegere între un viitor sigur, într-o țară aflată în inima Uniunii Europene, și unul mai nesigur, sub partidul naționalist Lege și Justiție (PiS), cunoscut pentru conflictele sale cu Bruxelles-ul.

Potrivit sondajului la ieșirea de la urne IPSOS, KO a obținut 38,2% din voturi, devansând PiS, care a avut 33,9%. Partenerii KO în coaliția guvernamentală proeuropeană care a preluat puterea în decembrie, formațiunea de centru-dreapta A Treia Cale și Stânga, au obținut 8,2% și, respectiv, 6,6%. Partidul de extremă-dreapta Confederația a obținut 11,9%.

21:50Emmanuel Macron a anunțat dizolvarea parlamentului și organizarea de noi alegeri legislative imediat după înfrângerea severă suferită la europarlamentare.

„Nu mă pot preface că nu s-a întâmplat nimic”, a spus președintele.

„Nu pot decât să salut această decizie, care este în concordanță cu logica instituțiilor celei de-a cincea Republici”, a declarat Marine Le Pen, după anunțul președintelui.

„Suntem gata să preluăm puterea dacă poporul o dorește”, a mai spus ea, adăugând că victoria de la europarlamentare este una istorică.

21:45Partidul Popular European (PPE) rămâne principalul grup politic din Parlamentul European după alegeri cu 181 de locuri, potrivit rezultatelor preliminare de duminică.

PPE este urmat de Partidul Socialiștilor și Democraților (S&D), care a obținut 135 de locuri.

În bătălia dură pentru locul trei, liberalii din Renew Europe au reușit să se impună, cu 82 de locuri.

Grupul dreptei conservatoare – Conservatorii și Reformiștii Europeni va veni pe patru, cu 71 de locuri.

Grupul extremei drepte, Identitate și Democrație (ID) este pe cinci, cu 62 de locuri.

Urmează Verzii cu 53 și Stânga cu 34 de locuri.

Neafiliații sunt cei care au crescut la 51 de locuri și ar putea consolida blocurile dreptei radicale.

PP va obține între 21 și 23 de locuri în Parlament, în timp ce Partidul Socialist, aflat la guvernare, va obține între 20 și 22 de locuri.

Sondajele sugerează că delegația spaniolă va rămâne, prin urmare, cea mai mare din cadrul grupului S&D din Parlament.

Partidul Popular a încercat să transforme alegerile din această duminică într-un referendum asupra guvernului minoritar al premierului Pedro Sánchez. Rezultatul strâns subminează însă strategia conservatorilor.

Se estimează că partidul de extremă dreapta Vox va obține șase sau șapte locuri. Grupul independent al lui Alvise Pérez, personalitatea de extremă dreapta de pe internet, The Party is Over, pare să fi bifat o performanță și ar putea obține până la trei eurodeputați.

21:25: Partidul naționalist flamand N-VA (Noua Alianță Flamandă) este pe cale să rămână cel mai mare partid din parlamentul belgian, în timp ce liberalii premierului Alexander De Croo s-au prăbușit, punând țara pe calea unor luni de discuții dificile pentru o coaliție, potrivit Reuters.

N-VA părea să fi ținut în frâu ascensiunea Vlaams Belang (Interesul flamand), un partid de extremă dreapta care dorește divizarea Belgiei și care, potrivit sondajelor de opinie dinaintea alegerilor, ar fi învingător în nordul țării, vorbitor de limbă olandeză.

21:00 Rassemblement National (RN) a obținut peste 32% din voturi și a câștigat alegerile europarlamentare din Franța cu o marjă de cel puțin 16 puncte, au arătat duminică sondajele IFOP, Ipsos și OpinionWay.

Este o victorie mare pentru Marine Le Pen, care nici nu se află pe buletinul de vot.

Blocul Renaissance al lui Macron a obținut aproximativ 15%, mai arată sondajul.

Rassemblement National a înregistrat câștiguri masive în comparație cu cele 23,34% pe care le-a obținut în 2019, în timp ce blocul Renaissance al lui Macron a scăzut de la 22,42% în urmă cu cinci ani.

Lista socialiștilor condusă de Raphael Glucksmann a venit pe locul al treilea, cu aproximativ 14%, în creștere de la 6,19% în 2019.

20:45: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut o scurtă declarație în cadrul unei conferințe de presă la sediul partidului CDU, la scurt timp după închiderea urnelor în Germania.

„Suntem cea mai puternică forță politică în vremuri dificile”, a spus von der Leyen.

Ea le-a mulțumit lui Friedrich Merz, șeful CDU, și liderului Uniunii Creștin-Sociale, Markus Söder, pentru o campanie excelentă. „Acum trebuie să o facem din nou în Europa”, a spus ea, „dar sunt încrezătoare că vom reuși”.

În momentul în care a făcut declarația, nu toate secțiile de votare din țările europene se închiseseră.

Dar, scrie Politico, când emisiunea s-a încheiat, microfonul ei a rămas aprins câteva secunde – ea a putut fi auzită spunându-i echipei sale: „Acum este momentul să sărbătorim. Cât mai mult posibil”.

20:30 Partidul conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis s-a clasat pe primul loc la alegerile europene de duminică din Grecia, cu un scor între 28% și 32%, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne publicate de ERT.

Scorul este în scădere față de rezultatele obținute la nivel național la parlamentare.

Partidul de stânga Syriza, condus de Stefanos Kasselakis, un fost trader care a trăit mult timp în Statele Unite, s-a clasat pe locul al doilea, cu 15,2%-18,2%.

În spatele său, partidul socialist Pasok a obținut între 10,9% și 13,9% din voturi, potrivit acestor sondaje ale televiziunii publice grecești.

Partidul naționalist Eleniki Lysi (Soluția greacă) a obținut între 7,6% și 10% din voturi, în urma partidului comunist KKE (7,9% – 10,3%).

20:00 Partidul de centru-dreapta GERB, al populistului Boiko Borisov, ar urma să se claseze pe primul loc în alegerile parlamentare de duminică din Bulgaria, obținând 26,2% din voturi, potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne realizat de Alpha Research, scrie Reuters.

Alte exit-polluri, citate de AFP, situează GERB între 26-28%.

Conform exit-pollurilor citate de The Guardian, ordinea este următoare:

GERB – SDS: 26,2%

PP-DB: 15,7%

Renașterea: 15,4%

Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS): 11,7%

19:50 Sondajele efectuate la ieșirea de la urne în Austria, Cipru, Germania, Grecia, Malta și Olanda sugerează că partidul de centru-dreapta PPE va rămâne principalul partid din Parlamentul European, scrie Reuters.

19:20 Toate cele trei partide din coaliția cancelarului german Olaf Scholz au suferit pierderi în alegerile europarlamentare de duminică, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, a înregistrat câștiguri solide, potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne publicat de postul public de televiziune ARD.

Conservatorii (CDU) s-au clasat pe primul loc, așa cum era de așteptat, cu 29,5%, față de 28,9% în 2019, în timp ce AfD a ocupat locul al doilea cu 16,5%, în creștere de la 11% acum cinci ani.

Dintre partenerii de coaliție, Verzii s-au prăbușit cel mai mult, așa cum era de așteptat, scăzând la 12% de la 20,5% în 2019, o lovitură înainte de alegerile naționale de anul viitor.

Social-democrații lui Scholz au scăzut la 14% de la 15,8%, iar Partidul Liberal Democrat, pro-business, a scăzut la 5% de la 5,4%.

Extrema-dreaptă câștigă în Austria

18:30 Partidul Partidul Libertății (FPÖ), de extremă-dreapta, a ieșit pe primul loc la alegerile europene de duminică din Austria, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne publicate de principalele instituții media, citate de AFP și Reuters.

Rezultatele unui sondaj ORF/APA/Puls arată că Partidul Libertății este creditat cu 27% din voturi, devenind pentru prima dată cea mai importantă forță politică din țara alpină.

El este urmat de conservatorii austrieci (ÖVP) și de social-democrați (SPÖ), cu aproximativ 23%.

Sondaj ORF/APA/Puls 24:

FPÖ-ID: 27%

ÖVP-PPE: 23.5%

SPÖ-S&D: 23%

Verzi-G/EFA: 10.5%

NEOS-RE: 10.5%

KPÖ-Stânga 3%

DNA→ECR: 2.5%

17:55 O proiecție realizată duminică de agregatorul de sondaje Europe Elects sugerează că popularii europeni (PPE), cel mai mare grup politic, ar putea câștiga cinci locuri în plus în noul parlament, pentru un total de 183.

Socialiștii (S&D) ar urma să piardă patru locuri și să obțină 136 în toal.

Verzii europeni, care se confruntă cu o reacție violentă din partea agricultorilor și a industriei aflate în dificultate din cauza politicilor costisitoare ale UE de limitare a emisiilor de CO2, ar putea fi printre marii perdanți, sondajul de duminică oferindu-le doar 56 de deputați, o pierdere de 16 față de situația actuală.

Previziunile pentru grupul liberal Renew Europe sunt, de asemenea, sumbre, având în vedere că se așteaptă ca Rassemblement National, formațiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, să învingă în Franța formațiunea centristă Renaissance a președintelui francez Emmanuel Macron.

Sondajul de duminică a evaluat pierderile grupului Renew la 13 locuri, prognozând că acesta va ajunge la 89 de locuri.

În schimb, sondajul a spus că ECR, grupul dreptei conservatoare, ar putea obține cinci deputați în plus, pentru un total de 73, iar grupul de extremă dreapta ID ar putea obține opt locuri în plus, pentru un total de 67.

Mai mulți deputați s-ar putea alătura acestor grupuri de dreapta și de extremă-dreapta din rândul deputaților neafiliați, care ar totaliza 79 de locuri, potrivit sondajului.

Prezență mare la urne în Ungaria și Germania

17:22Site-ul Europe Elects, care analizează alegerile și sondajele din Europa, estima pe baza datelor adunate din toate statele membre UE că prezența la vot la nivel european la ora 17.00 (ora României) era de 23,9%, cu 0,7% mai puțin decât la alegerile 2019.

Situația este însă nuanțată, în funcție de fiecare țară în parte. În Lituania, prezența a fost mai mică decât acum cinci ani, la fel în Polonia. În țări precum Ungaria sau Germania însă, prezența la vot este semnificativ mai mare decât acum cinci ani.

În Ungaria, unde nou-venitul pe scena politică Peter Magyar încearcă să conteste dominația lui Viktor Orban, prezența la vot la ora 15.00 o egala pe cea totală de acum cinci ani.

Prezența la vot în Ungaria la ora locală 15.00:

2004: 25.5%

2009: 24.1%

2014: 19.5%

2019: 30.5%

2024: 42.0%

Sursa: National Election Office

O prezență mai mare cu câteva puncte procentuale este și în Germania, unde toată lumea este cu ochii pe două lucruri: cât de rău va pierde partidul cancelarului Olaf Scholz și cât de mult va câștiga extrema-dreaptă.

Prezența la vot în Germania la ora locală 14.00:

1999: 21.2%

2004: 20.4%

2009: 20.2%

2014: 25.6%

2019: 29.4%

2024: 32.3%

Sursa: Bundeswahlleiterin

O prezență mai mare cu câteva puncte procentuale pare a fi și în Italia, unde, de menționat, la acest scrutin se votează în două zile.

Prezența la vot în Italia la prânz:

2004: 33.6%*

2009: 26.7%*

2014: 16.7%

2019: 16.8%

2024: 25.1%*

* Alegeri organizate în două zile

Sursa: Ministero dell’Interno

În Franța, după patru ore de vot, putem vorbi despre o ușoară creștere a prezenței la urne.

Potrivit Ministerului de Interne, 19,81% dintre persoanele eligibile votaseră până la prânz, față de 19,26% la aceeași oră în 2019.

Sondajele de opinie dinaintea votului sugerau o victorie clară a partidului extremist al lui Marine le pen în fața grupării lui Emmanuel Macron.

16:30 ​Primele rezultate neoficiale ale alegerilor europarlamentare de sâmbătă din Slovacia arată că gruparea de opoziție Slovacia Progresistă a depășit partidul de guvernământ Smer, scriu publicațiile locale Aktuality și Denník N. Rezultatele oficiale vor fi difuzate la sfârșitul serii, după închiderea urnelor în celelalte state membre UE.

Potrivit rezultatelor publicate de presa de la Bratislava, partidul Slovacia Progresistă a obținut 27,8% și va avea șase eurodeputați în Parlamentul European. Smer, partidul populist al premierului Robert Fico, a adunat 24,8% și va avea cinci eurodeputați, scrie Aktuality.

Majoritatea sondajelor publicate înainte de alegeri creditau Smer cu o victorie în fața opoziției.

Un rezultat bun a fost obținut de formațiunea de extremă-dreapta Republika, care a adunat 12,5% și va avea doi eurodeputați. Mișcarea Creștin-Democrată și partenerul de coaliție al Smer din guvernul de la Bratislava, Hlas, au obținut câte 7% și vor avea câte un europarlamentar.

Adolescenții de 16 ani au putut să voteze în premieră și în Belgia

16:41Rezultatele preliminarii din Letonia, publicate de canalele publice LTV și LETA, sugerează că partidul social-democrat ar urma să piardă unul dintre mandatele sale din Parlamentul European. Uniunea Ruso-Letonă ar urma să piardă la rândul său singurul mandat pe care îl are în prezent în legislativul european.

Acesta aparține Tatjanei Zdanoka, acuzată recent că a lucrat în favoarea FSB, între 2004 și 2017. Mai multe investigații independende de presă au arătat înaintea alegerilor europarlamentare că Zdanoka este cea mai pro-rusă membră a Parlamentului European, judecând după modul în care a votat diferitele rezoluții și măsuri depuse în legislativ.

16:10FOTO Copiii regelui Philippe și reginei Mathilde ai Belgiei au votat pentru prima dată la alegerile de duminică. Belgienii votează duminică la europarlamentare, dar și în alegerile municipale și federale.

Însă cotidianul local La Libre a transmis că alegători din mai multe zone ale țării au fost întorși din drum de la secțiile de votare din cauza unei serii de erori tehnice. Un purtător de cuvânt al ministerului belgian de interne a declarat că problemele sunt în curs de remediere, dar că încă există probleme la 15 secții de vot, 5 din Bruxelles și 10 din Flandra.

La fel ca în Germania, adolescenții ce au împlinit vârsta de 16 ani au putut vota în premieră pentru alegerile europene, nu însă și pentru cele locale. Însă mass-media belgiană a relatat că unii dintre ei au putut vota și la alegerile municipale și federale, nefiind însă întru totul clar dacă aceasta este sursa problemelor care au dus la formarea unor cozi destul de lungi în fața unora dintre secțiile de vot din Bruxelles.

16:07Premierul polonez Donald Tusk, un fost președinte al Consiliului European, a votat mai devreme în cursul zilei de duminică în capitala Varșovia și a transmis un mesaj simplu pe rețelele de socializare, în limba poloneză:

„Politicieni răi sunt aleși de cetățeni buni care stau acasă”.

FOTO: Czarek Sokolowski / Associated Press / Profimedia Images

15:30ANALIZĂ: SPRE DREAPTA. Extremiștii și populiștii, pe cai mari la scrutinul de azi. Cum va arăta următorul Parlament European și ce înseamnă asta pentru noi

Emmanuel Macron a votat discret în nordul Franței

15:06Președintele francez Emmanuel Macron a votat alături de Prima Doamnă a Franței, Brigitte Macron, în localitatea Touquet din nordul țării. Macron se află în nordul Franței pentru a participa la festivitățile legate de comemorarea Debarcării din Normandia.

El nu a făcut declarații de presă după vot, Le Figaro notând că alegerile europarlamentare sunt unele delicate pentru partidul său Renaissance, care riscă să termine pe locul 3 scrutinul, în spatele formațiunii lui Marine Le Pen și a socialiștilor conduși de Raphael Glucksmann.

În vârstă de 44 de ani, Glucksmann a militat în timpul campaniei pentru o Europă mai „suverană”, „puternică” și „ecologistă”, mărirea taxelor pentru corporațiile și indivizii cu venituri mari, dar și consolidarea cheltuielilor militare la nivelul blocului comunitar.

„Trăiască democrația, trăiască Europa!”, a transmis socialistul după vot.

14:37Premierul maltez Robert Abela a revendicat victoria partidului său Laburist la alegerile parlamentare, deși diferența față de Partidul Naționalist aflat pe locul 2 este una foarte mică.

Vorbind la televiziunea malteză TVM, Abela a pretins o „victorie solidă” pentru partidul său. Însă presa malteză l-a citat separat și pe Michael Pccinino, secretarul general al Partidului Laburist, care a declarat că numărătoarea voturilor arată că avansul față de rivalii de dreapta s-a redus la doar 15.000 de voturi.

Estimările companiei de sondare Europe Elects arată că cele două partide vor obține fiecare câte 3 mandate în Parlamentul European.

14:25 Un deținut dintr-o închisoare din Arles, Franța, a evadat după ce a votat în această duminică la alegerile europene, a declarat pentru AFP o sursă din închisoare, confirmând informații ale cotidianului regional La Provence.

Deținutul „a beneficiat de un permis de ieșire supravegheată” pentru a-și exercita drepturile civile, a adăugat sursa, care a precizat că a fugit „în timp ce ieșea de la secția de votare, la intrarea în autovehiculul” cu care trebuia să fie dus înapoi în închisoare sub escortă.

Deocamdată nu au fost comunicate detalii cu privire la profilul persoanei care a evadat. O anchetă a fost deschisă și încredințată parchetului Tarascon (Bouches-du-Rhône), a confirmat o sursă apropiată anchetei.

13:45ANALIZĂ: Cum cântărește primul vot al tinerilor de 16 ani la alegerile europarlamentare din Germania

Premierul Greciei le cere cetățenilor eleni să voteze pentru a avea o voce importantă în Europa

13:37Premierul elen Kyriakos Mitsotakis a votat duminică în jurul orei 13:00 la o școală din nordul Atenei, îndemnându-i pe cetățenii țării sale să îi urmeze exemplul.

„Este o zi însorită și votăm astăzi pentru o Grecie puternică într-o Europă puternică. Vreau să subliniez încă o dată că alegerile sunt o celebrare a democrației și, cu cât este mai mare participarea, cu atât mai puternice devin valorile noastre democratice”, a declarat el, citat de Ekathimerini.

El a mai spus că UE va lua decizii cruciale în următorii 5 ani și că este crucial ca Grecia să aibă o voce puternică în adoptarea lor.

„Îi onorăm și respectăm profund pe cetățenii care participă la procesul democratic pentru a-și exprima propriile convingeri”, a mai declarat Mitstotakis.

13:09Slovenii se îndreaptă duminică la urme pentru a pune ștampila pe 4 buletine de vot, unul pentru alegerile europarlamentare, și alte 3 pentru referendumuri naționale. Unul dintre acestea va viza legalizarea eutanasiei cu asistență medicală iar un altul îi va întreba pe alegători cu privire la legalizarea cannabisului în scopuri medicale.

Al treilea referendum vizează schimbarea sistemului electoral în vederea introducerii unor colegii electorale uninominale, în care alegătorii să poată vota direct anumiți candidați din colegiul lor, și nu doar listele prezentate de partide la nivel național.

12:48Valérie Hayer, candidata care deschide lista partidului Renaissance al președintelui Macron, a votat duminică după-amiaza. Ea este una dintre favoritele pentru a conduce familia liberală Renew Europe, care însă riscă să piardă un număr semnificativ de eurodeputați, potrivit sondajelor de opinie.

După vot ea le-a transmis mulțumiri „tuturor președinților secțiilor de votare, tuturor asistenților și observatorilor mobilizați pentru aceste alegeri europene”.

12:09Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a votat duminică în localitatea Burgdorf de lângă Hanovra, în nordul Germaniei, șansele ei de a continua în această funcție depinzând de rezultatul scrutinului. Von der Leyen, candidata susținută de Partidul Popular European, este considerată favorită pentru funcție, însă nemulțumirea din numeroase țări față de partidele tradiționale și popularitatea unor formațiuni extremiste ar putea duce la negocieri dificile în legislativul UE după adjudecarea mandatelor.

Pentru a obține un nou mandat de președinte al executivului UE ea va avea nevoie de o majoritate absolută în Parlamentul European, care numără 720 de eurodeputați.96 dintre aceștia sunt dați de Germania.

O premieră pentru țara condusă de cancelarul Olaf Scholz este că la alegerile europarlamentare de anul acesta vor avea drept de vot și tinerii care au împlinit vârsta de 16 ani. Deocamdată Germania a coborât vârsta de vot pentru acești alegători doar în cazul alegerilor pentru Parlamentul European.

FOTO: Michael Matthey / AFP / Profimedia Images

• Pe același subiect: INTERVIU: Fără politica lui Merkel privind refugiații, extrema-dreaptă germană nu ajungea gata să facă istorie la alegerile din 2024

11:48Votând duminică la Madrid, premierul spaniol Pedro Sanchez i-a îndemnat pe alegători să decidă „ce viitor dorim pentru Europa”.

„Îndemn pe toată lumea să participe și să decidem împreună ce viitor dorim pentru Europa, dacă dorim progres sau regres, dacă dorim o Europă a solidarității sau o Europă reacționară”, a spus el.

Sondajele de opinie arată însă că partidul socialist al acestuia și Partidul Popular, opoziția de centru-dreapta, sunt aproape la egalitate. Partidul Popular ar putea obține de asemenea voturile exprimate la anterioarele alegeri pentru partidul liberal-centrist Ciudadanos, care își va pierde toate mandatele din Parlamentul European, potrivit sondajelor.

11:13În Slovacia au apărut primele rezultate neoficiale ale numărătorii voturilor, acestea sugerând că partidul Slovacia Progresistă a depășit partidul de guvernare Smer al premierului Robert Fico. Potrivit Politico, Slovacia Progresistă ar fi obținut 27,8% din voturi, în timp ce Smer a fost votat de 24,8% din cei care s-au prezentat la vot.

Rezultatele oficiale finale vor fi publicate la ora 23:00 în condițiile în care Slovacia a organizat sâmbătă alegerile pentru Parlamentul European. Dacă rezultatele se confirmă, Slovacia Progresistă ar urma să aibă 6 eurodeputați, partidul lui Robert Fico 5, formațiunea de extrema dreapta „Republika” doi iar Hlas, partenerul de guvernare al Smer, unul. Mișcarea Creștin-Democrată din Slovacia ar urma să trimită la rândul ei un reprezentant în legislativul european.

Viktor Orban spune că a votat „pentru pace” la alegerile pentru Parlamentul European

11:06 Premierul ungar Viktor Orban și fostul său aliat devenit cel mai puternic contestatar al său, Peter Magyar, au votat amândoi la Budapesta duminică.

„Întrebarea este acum dacă Europa ar trebui să meargă la război și dacă oamenii ar trebui să aibă un cuvânt de spus în asta”, a declarat Viktor Orban în condițiile în care el a prezentat cu consecvență campania pentru alegerile europarlamentare drept o alegere între război și pace.

Magyar, un fost membru al Fidesz care a șocat Ungaria în luna martie când a făcut mai multe dezvăluiri incendiare despre corupția din cadrul guvernului, a spus la ieșirea de la urne că „avem nevoie de o schimbare adevărată a sistemului în Ungaria”.

„Îi îndemn pe alegători să nu le fie frică, să meargă și să voteze. Mă aștept ca maghiarii să transmită un mesaj puternic că destul este destul”, a adăugat el.

Cu o zi înainte el a organizat un miting anti-Orban uriaș la Budapesta.

10:54 Marine Le Pen, lidera dreptei radicale din Franța, a votat duminică dimineața la alegerile care s-ar putea dovedi istorice pentru partidul ei Rassemblement National („Adunarea Națională”). Sondajele de opinie arată că partidul pe care îl conduce ar putea obține peste 30% din voturile exprimate de francezi.

La anterioarele alegeri europarlamentare formațiunea a ieșit pe primul loc în Franța, cu 24,86% din voturi. Însă de data aceasta sondajele sugerează că Rassemblement National este pe cale să obțină un procent dublu față de partidul Renaissance al președintelui Macron, o situație deloc confortabilă pentru liderul de la Palatul Elysee și aspirațiile sale europene.

„A votat”, a scris simplu Marine Le Pen pe rețelele de socializare.

• Pe același subiect: INTERVIU Partidul lui Le Pen, gata să genereze un cutremur pe scena politică franceză: „Un cocktail puternic de insecuritate economică și temeri culturale”

Prezență la vot impresionantă în Malta, dar mai mică față de alegerile europarlamentare precedente

10:10Malta, cea mai mică țară din Uniunea Europeană, a înregistrat o prezență la vot de 72,8% pentru alegerile europarlamentare, potrivit firmei de sondare a opiniei publice Europe Elects. Malta a organizat sâmbătă scrutinul pentru Parlamentul European, la fel ca alte câteva state membre.

Dacă procentul va fi confirmat de numărătoarea oficială a voturilor, prezența la vot în țara insulară va fi ușor mai mare decât la cea pentru alegerile europarlamentare din 2019. Malta trimite 6 membri în Parlamentul European, cel mai mic număr, la egalitate cu Cipru.

Malta, European Parliament electoral history:

Final turnout:

2004: 82.4%
2009: 78.8%
2014: 74.8%
2019: 72.7%
2024: 72.8% (estimate)

Source: Electoral Commission of Malta#EP2024 #EUelections2024 #Malta pic.twitter.com/1BKRA4kBgZ

— Europe Elects (@EuropeElects) June 9, 2024

10:04 Guvernul Lituaniei a declarat duminică dimineața că este pregătit să facă față oricăror atacuri cibernetice care ar putea încerca să perturbe desfășurarea alegerilor europarlamentare.

„Mai multe măsuri de securitate sunt folosite în timpul alegerilor, printre care unele legate de prevenirea și răspunderea la incidente”, a dat asigurări centrul lituanian pentru combaterea infracțiunilor cibernetice.

Asigurările date de acesta vin în contextul în care grupul de hackeri pro-ruși HackNeT au atacat Olanda.

09:03Absenteismul de la vot reprezintă o îngrijorare majoră pentru partidele din Grecia și Cipru în condițiile în care un val de căldură scurt și opiniile potrivit cărora miza alegerilor europarlamentare nu este atât de mare i-ar putea face pe alegători să rămână acasă.

Ambele țări au organizat alegeri parlamentare anul trecut iar în Grecia sondajele de opinie arată că un număr mare de alegători care s-au prezentat la vot pentru alegerile naționale au în vedere să rămână acasă de data aceasta pentru a-și arăta nemulțumirea față de guvern.

În Cipru prezența la vot ar putea decide alegerile, dat fiind faptul că ciprioții turci ies de regulă în număr mare să voteze. Partidele se tem de asemenea că un număr semnificativ de buletine de vot ar putea fi invalidate întrucât alegerile europene au loc în același timp cu cele locale. Cele din urmă necesită între 6 și 10 buletine de vot, un sistem complicat care îî frustrează atât pe alegători, cât și candidați.

07:52 Primele voturi pentru viitorul parlament al UE au fost exprimate duminică în Noua Caledonie, teritoriu francez din Pacific, notează Deutsche Welle.

Majoritatea celor 270.000 de locuitori din Noua Caledonie sunt eligibili pentru a participa la alegerile europene. Cu toate acestea, în mod tradițional, prezența la urne este scăzută, doar 20% dintre alegători participând la alegerile din 2019.

Acest vast arhipelag din apropierea Australiei nu este membru al Uniunii Europene, ci teritoriu atașat legal de Franța.

07:06 Parlamentul European a informat că va publica un sondaj de opinie la ieșirea de la urne la nivelul UE în jurul orei 20:30 CET (21:30 în România ) și apoi un prim rezultat provizoriu după ora 23:00 CET (miezul noții în România), când vor fi exprimate voturile finale ale UE, în Italia. (Reuters)

07:00 Votul a început în România, Bulgaria și Grecia. Dacă în România se va putea vota până la ora 22:00, grecii vor închide urnele la ora 19:00, iar bulgarii la ora 20:00 (votarea poate fi prelungită cu o oră).

–––––

Primele rezultate exit-poll vor sosi în cursul serii, dar cel mai clar și sigur tablou la nivel european va fi vizibil abia după miezul nopții. Concret, fiecare țară are propriile ore de închidere a urnelor (care pot fi consultate aici), primele rezultate exit-poll urmând să sosească seara.

Potrivit publicației Politico, în jurul orei 21.15 sau puțin după am putea cunoaște componența estimată a viitorului Parlament European.

La ora 00.15 vom afla primele rezultate provizorii ale alegerilor, la scurt timp după închiderea urnelor în Italia. Aceste prime rezultate se bazează pe sondajele efectuate la ieșirea de la urne.

• De ce merită să ne pese de Parlamentul European. Rolul, salariile de mii de euro și obligațiile oamenilor pe care îi votăm duminică / De ce e mai important acest scrutin decât altele

Ursula Von der Leyen și ceilalți candidați la șefia Comisiei Europene intenționează să se adreseze europenilor ceva mai târziu.

În jurul orei 02.00, Parlamentul European va publica rezultatele actualizate ale alegerilor.

Cine votează duminică, cine a votat deja

Unele țări au dat deja startul scrutinului european maraton. Olanda a votat joi, Irlanda, Malta și Letonia au votat vineri, Cehia a votat vineri și sâmbătă, Slovacia doar sâmbătă, iar Estonia și Italia au început luni, respectiv sâmbătă, dar votează și duminică.

În total, 21 de state membre, printre care Germania, franța, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria sau România votează duminică, și pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, unele votează în paralel și în alte alegeri – România la locale, Ungaria la fel, Bulgaria la parlamentarele naționale – al șaselea scrutin anticipat în trei ani, în treacăt fie spus.

• Prețurile prea mari, migrația, războiul și extrema dreaptă. Ce au dezbătut europenii în campanie, când nu au ignorat alegerile europarlamentare pentru luptele interne

În total, aproximativ 373 de milioane de europeni au drept de vot în acest scrutin, deși evident nu toți vor merge la urne. Alegerile europarlamentare din 2019 au avut spre exemplu o prezență de 50,66%, în creștere cu 8% faţă de anteriorul scrutin din 2014.

Unii analiști au anticipat că prezența la urne ar putea crește, datorită alegătorilor care vor veni să susțină partidele de extremă dreaptă sau dimpotrivă, să stopeze avântul acestora.

În Olanda, prezența la votul de joi a crescut într-adevăr cu 5% față de 2019, deși e neclar cine sunt noii alegători.

Cum va arăta Parlamentul European

Alegerile vor desemna 720 de europarlamentari, cu 15 mai mulți decât în 2019, dar mai puțini decât cei 751 de eurodeputați care făceau parte din legislativul UE înainte de Brexit.

După ce trecem de vot, începe adevărata luptă: alegerea noii conduceri a Uniunii Europene.

În cursa pentru ocuparea funcțiilor de conducere, cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE trebuie să ajungă mai întâi la un acord cu privire la următorii președinți ai Comisiei Europene, ai Consiliului European și ai Parlamentului European, precum și cu privire la viitorul șef al politicii externe a UE.

Ce va face Parlamentul European

Prima sarcină crucială a Parlamentului nou ales va fi să aprobe sau să respingă Comisia Europeană, executivul UE, mai exact, cabinetul format din 27 de persoane care va conduce blocul comunitar în următorii cinci ani.

• INTERVIU. Dezvăluiri frapante din interior și „naționalism moderat” – rețeta ascensiunii fulgerătoare a noului rival al lui Viktor Orban în Ungaria

Cele două instituții și Consiliul European – liderii și miniștrii statelor membre – vor lua în următorii cinci ani o mulțime de decizii care ne vor influența în mod direct viața de zi cu zi.

Europarlamentul aprobă de asemenea bugetul UE și votează acordurile internaționale și extinderile blocului.

Parlamentul European pe care îl alegem acum va co-decide împreună cu guvernele UE asupra viitorului buget al UE pentru perioada 2028-2034. Bugetul actual pe șapte ani este de aproximativ 1.100 de miliarde de euro.

Următorul buget pe termen lung ar putea fi majorat și, cu siguranță, va trebui să modifice prioritățile de cheltuieli pentru a lua în considerare posibila extindere a UE pentru a include Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest.

Oficialii și guvernele UE susțin că blocul comunitar trebuie să își reformeze și politica agricolă internă și modul în care își sprijină membrii pentru a egaliza standardele de viață înainte de a admite noi țări, în special țări mari, precum Ucraina.

De asemenea, mulți spun că UE trebuie să schimbe modul de luare a deciziilor, reducând nevoia de unanimitate, pentru a permite aderarea mai multor țări.