Schimbările climatice au destabilizat polii Pământului, punând restul planetei în pericol
Raftul de gheață se sparge, iar apa caldă a oceanului îl erodează. Imaginile din satelit au scos la iveală fisuri lungi și paralele în întinderea înghețată, precum zgârieturile făcute de un monstru cu gheare. O fisură s-a lărgit atât de repede și atât de mult încât oamenii de știință au început să o numească „pumnalul”, scrie Washington Post.
„A fost extrem de surprinzător să văd lucrurile schimbându-se atât de repede”, a spus Erin Pettit. Glaciologul de la Universitatea de Stat din Oregon alesese acest loc pentru cercetarea ei de teren în Antarctica tocmai din cauza stabilității sale. În timp ce alte părți ale ghețarului Thwaites s-au prăbușit, această pană de gheață plutitoare a acționat ca un suport, încetinind topirea. Trebuia să fie plictisitor, durabil, sigur.
Acum, schimbările climatice au transformat platforma de gheață într-o amenințare – pentru munca de teren a lui Pettit și pentru lume.
Poluarea cauzată de încălzirea planetei de la arderea combustibililor fosili și a altor activități umane a ridicat deja temperaturile globale cu peste 1,1 grade Celsius. Dar efectele sunt deosebit de profunde la poli, unde temperaturile în creștere au subminat serios regiunile odată blocate în gheață.
„Arctica este o modalitate de a privi în viitor”
Într-un studiu prezentat săptămâna aceasta la cea mai mare conferință de științe a pământului din lume, Pettit a arătat că platforma de gheață Thwaites s-ar putea prăbuși în următorii trei până la cinci ani, dezlănțuind un râu de gheață care ar putea ridica dramatic nivelul mării.
Studiile aeriene documentează modul în care condițiile mai calde au permis castorilor să invadeze tundra arctică, inundând peisajul cu barajele lor.
Marile nave comerciale se infiltrează din ce în ce mai mult în zonele fost înghețate, deranjează fauna sălbatică și generează cantități dezastruoase de gunoi. În multe comunități de nativi din Alaska, impactul climatic a agravat greutățile pandemiei de coronavirus, ducând la penurie de alimente în rândul oamenilor care au trăit de pe acest pământ de mii de ani.
„Însuși caracterul acestor locuri se schimbă”, a spus Twila Moon, glaciolog la Centrul Național de Date despre Zăpadă și Gheață și coeditor al Arctic Report Card, o evaluare anuală a stării vârfului lumii. „Vedem condiții diferite de cele văzute până acum.”
Transformarea rapidă a Arcticii și Antarcticii creează efecte în cascadă pe toată planeta. Nivelul mării va crește, modelele meteorologice se vor schimba și ecosistemele vor fi modificate. Dacă omenirea nu acționează rapid pentru a reduce emisiile, spun oamenii de știință, aceleași forțe care au destabilizat polii vor face ravagii în restul globului.
„Arctica este o modalitate de a privi în viitor”, a spus Matthew Druckenmiller, om de știință la Centrul Național de Date despre Zăpadă și Gheață și un alt coeditor al Arctic Report Card. „Micile schimbări ale temperaturii pot avea efecte uriașe într-o regiune dominată de gheață.”
Temperaturile din Arctica cresc de două ori mai repede decât media globală
Perioada dintre octombrie și decembrie 2020 a fost cea mai caldă înregistrată în zon arctică, spun oamenii de știință.
Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în regiunea arctică, 38 de grade Celsius, a fost confirmată oficial de Organizaţia Mondială de Meteorologie (WMO), care trage astfel un semnal de alarmă cu privire la schimbarea climei pe glob, scrie news.ro. WMO, agenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a verificat pe 14 decembrie recordul raportat în oraşul siberian Verkhoyansk pe 20 iunie 2020.
Temperatura a fost cu 18C mai mare decât media zilnică a zonei pentru luna iunie. Agenţia a transmis că temperatura a fost „mai potrivită zonei mediteraneene decât celei arctice”. Este prima dată când WMO a inclus Cercul Arctic în arhiva sa de rapoarte de vreme extremă.
INTERVIURILE HotNews.ro