Ce boli riscăm din cauza alimentației de sărbători

Poate părea o glumă, o exagerare, însă din păcate lucrurile sunt cu adevărat serioase: unele tradiții de Sărbători pot avea consecințe nedorite. Mesele îmbelșugate, cu preparate pline de grăsimi și zahăr, cu prăjeli, tocături și maioneze, cu prăjituri și cozonac dar și cu alcool, sunt pur și simplu un asalt asupra organismului și o grea încercare pentru el. Chiar dacă fiecare țară, fiecare cultură, are propriile obiceiuri alimentare de Sărbători, sunt și lucruri care ne afectează în același mod.

Mai multe infarcte miocardice au loc de Crăciun

Având în vedere că perioada Crăciunului este asociată cu cea mai mare incidență a infarctului miocardic, cercetătorii suedezi au vrut să afle care sunt posibilii declanșatori ai acestuia. Pentru a-și atinge obiectivul, ei au invitat să participe la un sondaj realizat la nivel național, 287 de persoane identificate în Registrul național al pacienților (SWEDEHEART), care suferiseră un infarct de miocard în perioada Crăciunului în anii 2018 și 2019, și un grup de control format din 255 de pacienți diagnosticați cu sindrom coronarian cronic.

Subiecții au avut de completat un chestionar în care li s-a cerut să evalueze 27 de potențiali declanșatori ai infarctului de miocard. Rezultatele au arătat că pacienții care au suferit un infarct experimentaseră în acea perioadă mai mult stres, stări depresive și îngrijorare, comparativ cu grupul de control. La ambele grupuri, consumul de alimente și dulciuri a fost crescut, dar într-o mai mare măsură la subiecții care trecuseră prin infarct. La aceștia din urmă, în timpul celor 24 de ore premergătoare producerii infarctului au fost prezente simptome precum oboseala, durerile în piept și dispneea.

Multă băutură și mâncare, risc mai mare

În baza informațiilor obținute, cercetătorii au tras concluzia că în cazul celor care suferiseră un infarct în perioada Crăciunului era cel mai probabil vorba despre așa-numitul „infarct de vacanță”, un fenomen des întâlnit în condițiile specifice acesteia. Astfel, statisticile au notat că numărul atacurilor de cord crește în perioada Sărbătorilor cu 25%. Principalele motive care conduc la aceste situații le reprezintă nivelurile crescute de stres, alimentația bogată în sare, zahăr și grăsimi, consumul de alcool și lipsa de mișcare. Potrivit Smartliving.ro, zahărul este mai periculos chiar decât sarea și grăsimile.

Cercetarea suedezilor a relevat faptul că riscul producerii unui infarct de miocard în perioada Sărbătorilor este mai mare la persoanele în vârstă care prezintă și comorbidități, aceștia fiind mai susceptibili de vulnerabilitate la factorii declanșatori asociați Sărbătorilor de iarnă.

În privința abuzului alimentar, o treime dintre cei care au suferit un infarct în perioada Crăciunului au recunoscut că în cele 24 de ore premergătoare acestuia au consumat mai multă mâncare decât de obicei.

Cercetătorii consideră că 8% dintre acești respondenți au experimentat un infarct tocmai din cauza abuzului alimentar, explicația constituind-o disfuncția endotelială, distensia gastrică excesivă și creșterea tensiunii arteriale. Consumul crescut de dulciuri poate crea, de asemenea, efectul similar supraalimentației: nivelul crescut al insulinei și hiperglicemia pot influența vasele de sânge prin inflamație, disfuncție endotelială și aderență crescută a trombocitelor.

Alimentație nesănătoasă poate fi și cea de acasă

A mânca în exces, a mânca nesănătos, în general, este calea directă spre îngrășare, firește. Iar acumularea de kilograme și consecința acesteia este obezitatea. Problema nu este doar una de ordin estetic. Am putea spune că aceasta este chiar ultima și cea mai neînsemnată dintre ele. Cel mai grav lucru este reprezentat de urmările îngrășării: îmbolnăvirea. Pentru că, așa cum se știe, obezitatea crește riscul de diverse afecțiuni, în special boli ale inimii, diabet de tip II, apnee obstructivă de somn, anumite tipuri de cancer, osteoartrită și astm.

Alimentație nesănătoasă nu înseamnă doar fast-food și alimente procesate. Capcane există și în propria bucătărie, în hrana preparată în casă, în stilul alimentar practicat. Prea multă sare, prea multe grăsimi, modul de preparare prin prăjire, absența din dietă a nutrienților necesari bunei funcționări a organismului, consumul exagerat și constant de zahăr dar și de alcool, toate acestea sunt caracteristici ale unei alimentații nesănătoase, care crește riscul de îmbolnăvire.

Stilul de viață „dictează” riscul de cancer

Potrivit Codului European Împotriva Cancerului, există dovezi solide că riscul de cancer poate fi redus prin adoptarea unei alimentații sănătoase dar și a unui nivel de activitate optim. La nivelul populației europene, persoanele care practică un stil de viață sănătos au un risc de cancer estimat cu 18% mai mic decât persoanele al căror stil de viață și a căror greutate corporală nu respectă recomandările privind menținerea unei greutăți normale, evitarea alimentelor care favorizează îngrășarea, cel puțin 30 de minute pe zi de activitate fizică moderată, consumul preponderent de alimente de origine vegetală și limitarea consumului de carne roșie, carne procesată și de băuturi alcoolice.

Experții recomandă un consum mare de legume și fructe, leguminoase și cereale integrale, cu un conținut mare de nutrienți și fibre alimentare pentru reducerea riscului de a dezvolta cancer digestiv. De asemenea, sunt de evitat carnea roșie și în special cea procesată, excesul de sare adăugată și de alimente cu un conținut ridicat de sare, pentru a preveni apariția cancerului intestinal, respectiv a cancerului gastric. Consumul de alcool este, de asemenea, una dintre cauzele apariției multor tipuri de cancer (hepatic, renal, pancreatic, ovarian, de sân, colon, prostată sau vezică urinară).

Oamenii de știință de la Newcastle University (Marea Britanie), au dat recent publicității rezultatul unei cercetări care a descoperit că respectând câteva obiective-cheie ale unui stil de viață sănătos, riscul de apariție a unor tipuri de cancere individuale și a tuturor cancerelor combinate, poate fi redus cu până la 30%. Studiul sugerează că respectarea recomandărilor de prevenire a cancerului bazate pe schimbari in stilul de viață este asociată în special cu reducerea riscului de cancer de sân și intestin. Cercetarea a fost realizată analizându-se datele Biobank din Marea Britanie pentru 94.778 de adulți cu vârsta medie de 56 de ani.

7 sfaturi pentru prevenirea cancerului

Recomandările de prevenire a cancerului sunt unele aparent simple, dar ele trebuie urmate întocmai, cu consecvență, pentru că nu reprezintă o dietă limitată în timp ci un stil de viață:

• 1. Menținerea unei greutăți corporale optime în raport cu sexul, vârsta și înălțimea.
• 2. Alimentația să fie una bogată în cereale integrale, legume, leguminoase și fructe.
• 3. Reducerea consumului de alimente foarte procesate.
• 4. Reducerea drastică sau chiar evitarea consumului de carne roșie și carne procesată.
• 5. Evitarea băuturilor îndulcite cu zahăr și a alcoolului.
• 6. Renunțarea la fumat.
• 7. Practicarea activității fizice.

Sursa foto: Dreamstime.com