Taxa pe carbon la graniță – test pentru Uniunea Europeană în materie de diplomație climatică și eficiență normativă
Parte din pachetul legislativ Pactul Ecologic European lansat în 2019 care țintește spre neutralitatea climatică până în 2050, și anume propunerea pentru taxa pe carbon la graniță (mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon – CBAM) a creat de la bun început rezistență, atât la nivel intern cât și în afara UE, deși ar putea aduce venituri la nivelul UE în valoare de 14 miliarde de euro pe an. Pe de o parte, companiile europene nu susțin aplicarea taxelor pentru emisiile de gaze cu efect de seră (GES) pentru că ar rezulta în creșterea prețurilor produselor comercializate pentru consumatori și, pe de altă parte, partenerii comerciali, precum SUA și China, percep o astfel de măsura drept una restrictivă asupra comerțului cu UE și sugerează maximă precauție din partea legislatorilor.
Drept urmare, apar întrebări precum: Ce fel de stimulente și concesii va trebui să ofere UE în cadrul diplomației climatice cu SUA și China? Care ar putea fi repercusiunile comerciale pentru UE în cazul în care nu câștigă sprijinul SUA și al Chinei? Cum va reuși UE să se conformeze normelor OMC?
Acest articol își propune analizarea aspectului extern/geopolitic, mai exact importanța colaborării și negocierii multilaterale cu țările generatoare de cele mai mari cantități de emisii carbon – SUA și China – și obținerea compatibilității CBAM cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT).
Pentru realizarea cu succes a propunerii Comisiei Europene pentru taxa pe carbon la graniță sunt esențiale două elemente:
- Diplomația climatică: obținerea sprijinului extern din partea SUA și a Chinei, care să dea dovadă de un grad de acceptare a propunerii, pentru a evita măsuri comerciale de retaliere;
- Eficiența normativă: este imperios ca propunerea per se să fie comprehensivă și să se conformeze regulilor OMC, pentru atingerea scopului inițial.
- Ce este CBAM și care sunt obiectivele și implicațiile acestei propuneri?
Comisia Europeană intenționează să publice în iunie 2021 propunerea pentru impunerea unei taxe pe carbon la graniță. Similar UE ETS – piața unică a certificatelor pentru emisii de gaze cu efect de seră (GES), obiectivul CBAM este menținerea unei balanțe competitive și atingerea unui level-playing field cu companiile din afara UE privind taxarea emisiilor GES. Acest lucru ar presupune eliminarea treptată a procesului de alocare gratuită a certificatelor de emisii GES pentru companiile europene, care în acest moment sunt scutite de plata pentru emisii. Aplicarea CBAM ar însemna taxarea unor produse importate cu conținut înalt de emisii GES, precum: oțel, aluminiu, ciment, electricitate și unele substanțe chimice utilizate în îngrășăminte, într-o formă racordată la prețul carbonului în sistemul ETS. Benjamin Angel, oficial al Comisiei Europene, face referire la soluția stabilirii unei norme pe cantitatea de carbon per produs și înmulțirea acesteia cu prețul ETS.
În ciuda obiectivului propus, în acest moment sunt foarte multe necunoscute în legătură cu modul de evaluare și implicațiile directe ale CBAM: repercusiunile la nivel internațional, costurile pentru companiile europene, cu cât va crește prețul acestor produse la nivel intern, cum va fi afectată competitivitatea companiilor europene la nivel global, cum se va aplica CBAM asupra țărilor cu o piață ETS cel puțin la fel de ambițioasă ca cea europeană i.e. Regatul Unit sau California în SUA.
- Abordarea multilaterală – sine qua non pentru comerțul global și diplomația climatică
O abordare unilaterală din partea UE pe CBAM s-ar dovedi contraproductivă și, cel mai probabil, nu-și va atinge scopul de reducere a emisiilor de GES la nivel global, cu potențial de a declanșa noi dispute comerciale și, în același timp, ar submina leadershipul european pe climă. John Kerry, emisarul special american pentru climă, recent a atenționat UE să evite decizii unilaterale pe baza CBAM, tocmai pentru că o asemenea taxă ar putea conduce la măsuri protecționiste din partea celorlalte blocuri comerciale. Retalierea SUA prin tarife comerciale pentru mărfuri foarte comercializate sub administrația Trump în 2018 este totuși o experiența recentă și atunci UE a avut de pierdut în urma tarifelor pentru oțel (25%) și aluminiu (10%), în valoare de aproximativ 6,4 miliard de euro.
În ciuda obiectivului de neutralitate climatică al Chinei până în 2060, președintele Chinei, Xi Jinping, a anunțat în cadrul unei discuții pe cooperarea climatică cu Franța și Germania că „acțiunile climatice nu ar trebui sa devină o scuză pentru a face geopolitică, atacând alte țări ori aplicând bariere comerciale”.
Figura 1: Balanța comercială a UE – importuri și exporturi în 2019
UE are o balanță comercială pozitivă (vezi graficul pentru importuri-exporturi ale UE), dar aplicarea tarifelor din partea Chinei și SUA, cei mai mari parteneri comerciali, pentru o serie de produse europene va avea consecințe substanțiale pentru economia europeană, care încă nu a declanșat stimulii financiari necesari pentru recuperarea din criza provocată de pandemia de COVID-19. Astfel, în 2018, UE a fost cel mai mare importator de oțel din lume, acesta fiind adus în principal din China, Rusia, Turcia, Marea Britanie și Ucraina; energia electrică din Rusia, Ucraina și Balcanii de Vest, iar cimentul – din Belarus, Columbia, Turcia și Ucraina. În plus, CBAM este prevăzut ca o măsură care treptat își va extinde aria de acoperire în alte industrii.
În consecință, colaborarea este esențială în realizarea propunerii CBAM, iarUE ar trebui mai întâi să obțină sprijinul SUA (oportunitate deschisă sub administrația Biden care a propus de curând $1.9 trl pentru Planul de Stimulare Economică – Stimulus Plan), acțiune coroborată prin negociere și „tatonare” cu China. SUA și China au anunțat de curând intenția lor de a colabora în lupta împotriva schimbărilor climatice acționând „cu seriozitate și urgența necesară”. Fiind singura regiune care și-a asumat angajamentul pentru neutralitatea climatică, până în 2050, și care deține cel mai comprehensiv pachet legislativ pe tranziție energetică și contracararea schimbărilor de climă, UE ar putea juca rolul de leadership în diplomațiaclimatică. Prin soft power, tatonare, diplomație multilaterală și bilaterală, mai ales în negocieri, și fără amenințări comerciale, printr-un proces de intensificare a eforturilor în mod constant,coerent, coordonat, constructiv, UE ar putea ocupa un rol crucial în îndemnarea țărilor terțe pentru intensificarea eforturilorîn vedereacombaterii schimbărilor climatice.
Figura 2: Legacy Trade, 2019
- Clubul de stabilire a prețului pentru emisiile de GES?
Institutul Kiel al World Economy propune ca UE să lucreze pentru planificarea unui Club de stabilire a prețului pentru emisiile de GES alături de SUA și China. Gabriel Felbermayr, președintele Institutului, susține că UE are deja experiența eșuată a extinderii ETS în sectorul aviației, când după eforturi de a aplica certificatele pe emisiile GES pentru zborurile din interiorul și în afara UE au dat greș, urmare a amenințărilor vehemente ale SUA și Chinei in acțiuni de retaliere. Dezavantajul imediat al ideii de „club” este rezultatul scăderii prețului pentru certificate ca efect al ambițiilor modeste în obiectivele climatice din partea celorlalți parteneri și, respectiv, de a nu servi scopului de neutralitate climatică.
● Compatibilitatea OMC: de la leadership în diplomație la eficiență normativă
După alinierea SUA și China pe CBAM, compatibilitatea cu normele schimburilor comerciale globale în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și anume principiul tratării în mod egal a mărfurilor importate și a celor interne reprezintă, în acest moment, un prim obstacol tehnic în aplicarea CBAM la nivel global. Partenerii comerciali suspectează UE de măsuri protecționiste prin utilizarea CBAM. Cu toate acestea, există un temei juridic în cadrul Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT) conform articolului XX ce permite membrilor OMC să (b) pună în aplicare măsuri necesare pentru a proteja viața sau sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor ori (g) a resurselor naturale. În temeiul acestor dispoziții există o modalitate de a avansa pe subiectul obiectivului de climă și mediu. Diplomația climatică va trebui să meargă împreună cu politicile climatice și comerciale. CBAM trebuie să se aplice nediscriminatoriu și să evite restricțiile disimulate ale comerțului internațional, urmărind strict obiectivele ecologice ale UE, în special pentru a combate mai bine emisiile de GES și urmărind să creeze condiții de concurență echitabile la nivel mondial.
INTERVIURILE HotNews.ro