​VIDEO Interviu cu ambasadorul Emil Hurezeanu: In Germania sunt demostratii pro-europene dupa modelul romanesc, cu lanterna. Oamenii isi asuma originalul

Cetateni din Germania au adoptat modelul romanesc si manifesteaza cu lanternele de la telefoane in semn de sustinere pentru Uniunea Europeana, iar oamenii politici germani vorbesc, cu incantare, despre aceasta atitudine, a declarat ambasadorul roman la Berlin, Emil Hurezeanu, intr-un interviu acordat HotNews.

Intors in tara, unde a participat la un eveniment al complexului educational bucurestean Lauder Reut, ambasadorul roman ne-a mai spus ca decidentii din Germania au urmarit cu multa atentie problemele Romaniei cu justitia, dar au apreciat reactia civica a cetatenilor romani si atitudinea pro-europeana.

„Sigur ca problemele justitiei au fost urmarite cu multa atentie. Sa stiti ca a existat o perceptie satisfacuta, a revitalizarii mesajului civic pro-european in pietele Bucurestiului”, a spus Emil Hurezeanu.

Cele mai importante declaratii ale ambasadorului roman in Germania, Emil Hurezeanu:

• Brexit. Ca detinatoare a presedintiei Consiliului Uniunii Europene in primul semestru al anului 2019, „Romania va fi, prin accident istoric, gestionarul final al Brexit”.
• „Romania este o tara pro-europeana. Nu stiu daca potentialul ei populist sau anti-european este atat de benign. Nu exista forte (anti-UE – n.r.) in Parlamnt, exista consensuri pro-europene si nu exista aliante reflexive particulariste cu Grupul Visegrad, adica sa avem interese regionale impotriva intereselor tuturor”.
• „Pe aceasta agenda minata sau pe acest radar cu multe pericole, Romania reapare sau apare tot mai mult cu un rol sa zicem pozitiv. Romania are 300.000 de locuri de munca create de firmele germane”.
• Europa cu mai multe viteze. “Germanii, mai mult ca altii, mai ales ca sunt aproape de Polonia, aveau relatii foarte bune cu Ungaria si dintr-o data s-au racit, ei nu vor sa-i supere pe cei care au asumat, de buna voie si nesiliti de nimeni, viteze diferite”.
• Relatia cu Administratia Trump. „Vor fi multe provocari, poate scandaluri, in relatiile cu SUA, dar, cu rabdare si cu incredere in functionarea marii democratii americane, toate se rezolva”.
• Criza refugiatilor si situatia Angelei Merkel. „Multi germani si-au dat seama ca chemarea refugiatilor de catre Merkel a tinut mai mult de idealism decat de un realism cumpanit”.

Interviul pe larg:

HotNews.ro: Domnule ambasador, a fost declansat Brexitul, ce inseamna interesele Romaniei in raport cu Germania in acest proces de negociere si situatia legata de iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana?

Emil Hurezeanu: Exista prin accident istoric – sunt multe lucruri importante care se intampla prin accident istoric – posibilitatea ca noi sa fim, in calitate de presedinte al Uniunii Europene in primul semestru al anului 2019, gestionarii finali ai transarii despartirii. Asta ne obliga si la un rol foarte profilat, foarte expus, de vizibilitate maxima si de raspunedere mare. E pentru prima oara cand avem acest rol si ne si trezim in sitatia celor care semnam certificatul de deces in raporturile Marii Britanii cu Uniunea Europeana.

HotNews.ro: Sa-i spunem certificat de divort mai bine?

Emil Hurezeanu: De divort. Deci de deces al unui raport juridic care tine de cateva decenii bune. Vedeti, Marea Britanie a intrat aproape ultima in UE dintre marile tari occidentale, nu pentru ca n-ar fi vrut, ci pentru ca s-a opus Franta, prin generalul de Gaulle. Dar Marea Britanie a inventat, pana la urma, Uniunea Europeana, prin Winston Churchill, la sfarsitul razboiului – „Sa nu se mai certe Franta si Germania vreodata si atunci sa-i obligam sa se imbratiseze”. Si ideea asta ca intre vechi aliati si vechi dusmani sa faci un club mare in care obiectivele sa fie prosperitatea si securitatea, in canonul valorilor democratice, sigur ca e o idee stralucita si de o longevitate nebanuita.

Acum, ce se poate intampla? Exista facturi de platit si o gestiune de inchis. Marea Britanie, desi avea un euroscepticism marcat e multi ani, inca de pe vremea lui Maggie Thatcher, stia sa obtina banii – cati si cum voia. Pe de alta parte, avea numarul cel mai mare de directori generali, alaturi de polonezi. Sa stiti ca conteaza. Comisarii – asa cum ti-i da Dumnezeu, fiecare tara are un comisar european – dar directorii generali, in resorturi importante, acolo englezii – euroscepici acasa – erau foarte prezenti si vocali.

Sunt apoi multe conturi de incheiat. Ce face City of London? Se duce la Frankfurt? Universitatea Oxford nu mai are fonduri europene, vrea sa se mute pe Valea Loarei. Despartirea rolurilor se va face foarte greu, iesim dintr-un club euroatlantic, din jumatatea lui europeana. Aici, dimensiunea de securitate era implicata, dar prezenta Marii Britanii subilia aceasta implicare. Uniunea Europeana nu a fost niciodata o organizatie de securitate militara, decat in formule mai mult sau mai putin esuate – Uniunea Vest-Europeana. Dar se indreapta catre asta, dupa cum bine stiti, adica vrea sa fie si asta, mai ales in conditiile in care americanii cer facturarea eforturilor lor in NATO, penru prima oara, in conditii neobisnuite? Si atunci, Marea Britanie, plecand din UE, isi muta si pivotul de securitate ca una din tarile -putere nucleara, membra a Consiliului de Securitate al ONU, in relatie speciala cu SUA? Ce face? Face un pas peste Canalul Manecii si cand e vorba despre securitatea comuna? In consitiile in care Uniunea Europeana a avut ideea si duce greul sanctiunilor imporiva Rusiei si altele?

HotNews.ro: Dar, in virtutea presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, pe care o sa o detina Romania, si al relatiilor pe care le avem, cum se vede de la Berlin, cum vede Germania rolul Romaniei si interesul vizavi de Romania in problema Brexit?

Emil Hurezeanu: Germania are interese bilaterale cu Marea Britanie, dar sa stiti ca nu are, prin firmele ei, mai multe locuri de munca in Marea Britanie decat are in Romania. Exista 250.000 de locuri de munca pe care firmele germane le-au creat in Marea Britanie. E adevarat ca si firme ca Rolls Royce, a intrat motorul de BMW in Rolls Royce, acum, intre timp, a venit TATA, motorul indian, si a intrat in locul BMW-ului. Dar acolo lucrurile se pot rezolva mai usor. Se duce City of London la Frankfurt? Asta-i viata… Dar sigur ca Germania se vede mai singura. Cu Marea Britanie impartea povara, mai ales din punct de vedere economic. Franta ste o tara cu dificultati de reformare, mai ales cand e vorba de economie, de ritmuri de crestere, somaj. Sigur, e partenerul indispensabil al Germaniei, dar Germania va avea de impartit o sarcina mare.

Deja exista un cosmar al coalitiilor de pe vremea lui Bismark, care nu dormea noaptea cu gandul ca (Franta – n.r.) are prea multi vecini si Germania are prea multi adversari. Or, ramane in reflexul geopolitic al Germaniei, in nucleul sau dur, un fel de ingrijorare ca sunt prea multe problemele carora trebuie sa le faca fata. Sanctiunile impotriva Rusiei – Uniunea Europeana are o datorie de membru fondator si de membru sustinator.

Germania nu-si imaginea sa ramana singura la comanda. Stie ca, daca alegerile din Franta ar putea aduce eurosceptici sau anti-europeni la putere, la Elysee, atunci partida este aproape pierduta. Singura, Germania nu-si poate permite sa aiba initiativa de refacrere a Uniunii Europene.

Pe aceasta agenda minata sau pe acest radar cu multe pericole, Romania reapare sau apare tot mai mult cu un rol sa zicem pozitiv. Romania are 300.000 de locuri de munca create de firmele germane. Multinationalele germane, chiar daca nu plac tuturor, creeaza , pana una-alta, 300.000 de locuri de munca. Sunt 26 de miliarde de euro schimburi bilaterale. Au crescut cu 16% anul trecut. De exemplu, cu Turcia, Germania are 38 de miliarde. vedeti ce diferenta este intre noi si turci, dar numai cu vreo 10 miliarde de euro au mai mult in comun cele doua tari.

Apoi, Romania este o tara pro-europeana. Nu stiu daca potentialul ei populist sau anti-european este atat de benign. Nu exista forte (anti-UE – n.r.) in Parlamnt, exista consensuri pro-europene si nu exista aliante reflexive particulariste cu Grupul Visegrad, adica sa avem interese regionale impotriva intereselor tuturor.

Este motivul pentru care presedintele Hollande a propus presedintelui Iohannis, la vizita sa aici, crearea unui asa-zis „Triunghi Sibiu”. Suradeti si dumneavoastra asa cum surad si germanii cand le spui asta. Exista „Triungiul Weimar” – Polonia, Franta, Germania – care nu prea mai functioneaza, din motivele cunoscute. Polonia e intr-o miscare centrifugara, nu o conotez mai mult.

Pe de alta parte, „Triunghiul Sibiu” suna foarte bine – Romania, Franta, Germania. „Se non è vero, è ben trovato” (Chiar daca nu e adevarat, macar e bine spus). Acum, ce se intampla? Franta si Germania nu stiu nici ele cat de rezistent este, sa-i spun un cuvant cu probleme acum, binomul, sau sa-i spunem cuplul franco-german… Cat de solid este el? Stai sa vedem! Nu cred ca mai au nevoie de cineva. Ministrii nostri, cand vin in vizita la oficialitati germane, vorbesc de aceasta idee. Germanii sunt foarte interesati, pentru ca oricum vad Romania pe radar.

Sunt tari cu o puternica pondere fizica, ca Romania, 20 de milioane, intinsa pe mai multe aliniamente si geopolitice, Marea Neagra, Europa Centrala, Moldova, Ucraina, dar care nu apar pe radarul Germaiei decat prin problemele lor. Or, acum eu sunt in exercitiul de a incerca sa-i fac pe partenerii mei germani sa observe ca in masura in care tari ca Polonia sa Ungaria apar pe radarul european sau german ca tari problematice, cu agende cvasi europene discutabile, in acelasi timp Romania ar trebui sa intre in zona de atentie, nu neaparat in locul lor, dar sa fie notata.

HotNews.ro: Dar ce ne opreste? De pilda, recentele discutii urmate de proteste, despre ordonanta aceea pe justitie, ne-a oprit sa intram in zona aceasta si sa fim luati de catre Germania drept pareneri de incredere?

Emil Hurezeanu: In continuare suntem cu o justitie supravegheata prin MCV si nu facem pate din spatiul Schengen. Aici sunt si inertii. Pentru ca, din mai multe motive, tot Germania si Franta ne-au promis in mai multe randuri depasirea acestor praguri. Acum, sigur ca problemele justitiei au fost urmarite cu multa atentie. Sa stiti ca a existat o perceptie satisfacuta, a revitalizarii mesajului civic pro-european in pietele Bucurestiului. Si stiti ca a existat si la Paris o demonstratie dupa modelul romanesc si imi place sa cred ca exista si in fiecare oras mare din Germania, in fiecare duminica, dupa modelul romanesc, demostratii pro-europene, cu steagul Uniunii Europene, cu becurile, cu aparatul (lanterna de la telefonul mobil – n.r.), cu stelele, dupa modelul romanesc. Oamenii isi asuma originalul.

HotNews.ro: Ati vazut dumneavoastra asa ceva?

Emil Hurezeanu: La Dusselforf, la Berlin sunt sute de oameni. Dar politicienii germani vorbesc despre asta, cu incantare. Acum, vedeti ce s-a intamplat aici. Sigur ca a fost o ordonanta a carei aparitie a putut sa starneasca discutii – se continua procesul de… (lupta anticoruptie – n.r.)? Pe de alta parte a fost o reactie neasteptata, o reactie civica. Si ea face parte tot din statul de drept, reactia civica. Si faptul ca statul de drept propriu-zis ca mecanism statal, prin ministrul Justitiei, Guvernul, dintr-un motiv sau altul, au dat inapoi, au facut concesii, au corectat cat au facut-o – este un semn ca functioneaza statul de drept in Romania. In Polonia nu s-a facut asa ceva, cand s-a hotarat un alt rol pentru nu stiu ce curte, s-a mers inainte.

Lucrurile nu sunt deloc dezavantajoase pentru Romania. Sigur ca problemele sunt de performanta interna, in continuare. Dar cred ca rolul nostru de mijlocitor onest, cu o competenta pro-europeana si cu un angajament declarat – ramane de vazut cat va fi el de necesar si de folosit – in favoarea hard-core-ului franco-german, in ciuda posibilitatilor suplimetare, vor juca un rol.

HotNews.ro: Cele cinci scenarii privind viitorul Uniunii Europene si ati vazut ca in Declaratia de la Roma s-a pastrat sintagma cu ritmuri diferite…

Emil Hurezeanu: S-a pastrat. Stiti de ce? Pentru ca ei nu vor sa-i supere – asta a fost explicatia pe care o am dupa discutii cu responsabili germani. Germanii, mai mult ca altii, mai ales ca sunt aproape de Polonia, aveau relatii foarte bune cu Ungaria si dintr-o data s-au racit, ei nu vor sa-i supere pe cei care au asumat, de buna voie si nesiliti de nimeni, viteze diferite. Nu vor sa-i excluda din start pe cei care deja au intrat in miscari centrifugare fata de miezul tare al nucleului european. Altminteri, posibilitati de a te indrepta catre miezul tare european exista.

HotNews.ro: Si depind numai de cel care e mai in urma acum?…

Emil Hurezeanu: Exista asa-zisa competitie a Regatei de pe vremea aspirantilor la Uniunea Europeana Adica ti deschizi clasamentul negocierilor acolos i vezi ce criterii indeplinesti mai repede sau mai usor. Si in functie de cum iti faci temele mai bine te aproprii , prin propria ta vointa, de tinta.

HotNews.ro: Deci spuneti ca e de fapt o mana intinsa celor care merg mai incet in Uniunea Europeana?

Emil Hurezeanu: Interprearea oficialilor germani aceasta este. N-ar vrea deloc sa se creada ca este o forma de excludere a priori.

HotNews.ro: Referitor la Administratia Trump din SUA, relatia transatlantica este esentiala pentru UE si pentru Romania mai ales, acea intalnire pe care a avut-o canecelarul Merkel cu presedintele Trump, destul de bizara, cu hand-shake-ul care nu s-a mai intamplat si cu acea „factura” care a aparut in presa, de 300 de miliarde de dolari, privind apararea. Cum se interpreteaza fata de Europa, de Romania, de parteneriatul transatlantic?

Emil Hurezeanu: Am participat, la inceputul anului, la o discutie in cerc relativ restrans cu Stephen Hadley, care a fost seful Consiliului National de Securitate al SUA sub presedintele Bush Jr., si Christoph Heusgen, care este principalul conceptualizator de politica externa al cancelarului Merkel. Germanii tocmai vizitasera parti din Administratia Trump. Si atunci ideea lor a fost cea a ameicanului – care venea de pe pozitii republicane si inca neoconservatoare pe vremea lui Bush Jr., dar totusi acum parea un fel de liberal pacifist, porumbel fata de actuala administratie. Si spunea: „Dragii mei, nu va fi asa de rau, dar rabdare strategica”. Asta trebuie acum sa fie mantra: rabdare strategica.

HotNews.ro: Ce inseamna rabdarea strategica?

Emil Hurezeanu: Rabdare strategica inseamna ca sistemul american de checks and balances (separatia si echilibrul puterilor in stat – n.r.) va functiona. Vor fi multe provocari, multe nedumeriri, poate scandaluri, in relatiile cu SUA, dar, cu rabdare si cu incredere in functionarea marii democratii americane, toate se rezolva. Observ ca intre timp se fac ajustari in mecanismele americane, si cand e vorba de anumite decrete discutabile, privind interdictia de imigratie si altele.

Acum, observati ca de la vizia Theresei May la Washington, care a fost prima vizita a unui lider european de varf , pana la vizita Angelei Merkel au fost deja cateva modificari. In primul rand, Angela Merkel, desi si-au spus lucruri in timpul campaniei – dar asta toata lumea o face – a fost invitata sa vina. Mana aceea care nu s-a mai dat i-a oferit doameni Merkel un suras naiv-suveran care i-a facut foarte bine pe piata politica interna inainte de alegeri. In traducerea germanilor acest suras voia sa spuna: „daca nu vrei sa dai mana, te priveste. La noi asa se obisnuieste”. Sau ceva de genul acesta, adica nimeni din Germania nu a considerat ca este un afront. Mai ales ca s-au dat mainile acolo, in culise a fost o discutie intre patru ochi, de 20 de minute, care nu mai avusese loc intre un presedinte american la prima lui intrevedere cu un lider european. Si alte lucruri.

Se pare ca „factura” nu a existat. Si eu stiu, traim in fake news. Femeia avea o hartie, barbatuul se uita in directia ei si atunci presa a spus: „I-a dat factura si doamna a inlemnit”. Se pare ca nu e vorba de o factura. Nici nu se procedeaza asa. A venit dezmintirea in presa germana ca ar fi vorba de o factura cu trei sunte si ceva de miliarde. Sigur ca Trump a spus „Germania are o obligatie”. Dar si Germania, prin doamna Merkel, le-a spus americanilor: „Am mait cu 8% bugetul de aparare, anul trecut, si consideram ca sunt investitii pentru securitatea comuna si in ajutoararea refugiatilor si in ajutoararea umanitara a tarilor din Africa, pentru ca prevenim in felul acesta eforturi militare. Totusi, germania are in bugetul de anul acesta, domnule Zamfir, 20 de miliarde de euro prevazuti pentru refugiati. Un milion de oameni cu o perspectiva nesigura, avand in vedere situatia din Turcia, de aflux , de reflux si asa mai departe. Sunt 20 de miliarde de euro cu care guvernul Germaniei investeste in problema umanitara a refugiatilor, in conditiile in care multi dintre aliatii lor au spus „Ati facut-o prea repede, nu ne-ati intrebat, noi nu vrem sau nu vrem cu spuneti voi…”.

HotNews.ro: Apropo de refugiati, domnule ambasador, aceasta tema este folosita de extremsti si de eurofobi in campaniile electorale, s-a folosit si in Olanda, se foloseste si in Franta si in Germania. A facut doamna Merkel aici o greseala, cu refugiatii, in gestionarea fluxului de refugiati si a crizei refugiatilor in toata Europa?

Emil Hurezeanu: V-as da un raspuns diplomatic, nu jurnalistic, citandu-l pe fostul presedinte german Joachim Gauck, care atunci, in miezul crizei – deci era presedinele aceleiasi Germanii unde doamna Merkel era cancelar – spunea „Inima noastra este larga, posibilitatile limitate”. Sigur ca multi politicieni si multi germani si-au dat seama, in numar mai mare, ca ceea ce a facut domna Merkel atunci a tinut mai mult de idealism decat de un realism cumpanit. O vor costa politic aceste masuri? In sondaje, cei mai multi germani, nu cu mult peste jumatate dintre germani, sunt totusi pentru atitudinea umanitara „Merkel” in favoarea refugiatilor. Vad aici un fel de revansa a idealismului german, care are rezerve inca mari, pe un fundal de istoric cu multe pete pentru ei. Germania este o tara foarte vie cand vine vorba de obligatiile ei, nu-si uita trecutul si asa mai departe.

Vin alageri de land. Au fost alegeri in Saarland, care este landul cel mai mic, cu opt sute si ceva de mii de locuitori, si a castigat doamna Merkel. Sa vedem cine va castiga in Renania de Nord-Westfalia, care are 20 de milioane de locuitori, cati Romania. Sa vedem care vor fi alegerile in alta parte. Extremistii din Alternativa pentru Germania vor intra probabil in Bundestag, asa cum au intrat in Mecklenburg, in Saarland, dar mai mult de 6% nu au luat, 11% in anumite landuri din Est. Vor intra in Bundestag, dar vor face vreo coalitie?1 Suntem totusi in situatia sa asistam la o resuscitare a stangii, care vine cu un suflu nou prin Martin Schulz, dar nici dreapta nu este descumpanita. Nici uniunea CDU-CSI – Berlin-Munchen nu e descupanita. Nu stiu daca a vrut asta, dar dreapta a reusit. A avut un partener la Munchen , cu acest domn Horst Seehofer, presedintele Guvernului de la Munchen, care de la inceput a fost unul dintre criticii cei mai severi ai politicii lui Merkel. A cerut tot timpul limite superioare ale imigrantilor si a criticat-o pe Merkel cu o raceala si cu o duritate care i-a facu pe unii sa se intrebe „Oare mai tine aceasta alianta intre dreapta si dreapta?” si uite ca acelasi Seehofer a fost primul care a relansat ipoteza ca doamna Merkel sa candideze pentru un nou mandar de cancelar. El face totdeauna lucruri pe care nu le poate face domana Merkel. A facut acum o vizita la Moscova, sustinand ca Bavaria are cele mai multe investitii economice germane in federatia Rusa, ceea ce este adevarat.