Legile justiției, la un nou final. Senatul a adoptat cele trei proiecte, modificate după deciziile CCR
Cele trei legi ale justiției – Legea 303/2004, legea 304/2004 și legea 317/2004, adoptate în decembrie anul trecut, modificate ca urmare a unor decizii de neconstituționalitate, au fost adoptate luni seară de plenul Senatului, for decizional. Ele vor merge la promulgare, însa cei de la PNL au anunțat deja că vor contesta la Curtea Constituțională din nou cele trei legi.
Vezi aici raportul adoptat pentru Legea 303/2004, după reexaminare
Vezi aici raportul adoptat pentru Legea 304/2004, după reexaminare
Vezi aici raportul adoptat pentru Legea 317/2004, după reexaminare
Principalul amendament adoptat luni de PSD si ALDE în comisia parlamentară specială condusă de deputatul PSD Florin Iordache este modificarea unui alineat al articolului 96 din Legea 303, referitor la eroarea judiciara – procedura actiunii in regres, care introduce o „evaluare proprie” a statutului roman, prin Ministerul Finantelor Publice, pe langa raportul intocmit in acest sens de Inspectia Judiciara, care, de altfel, este „consultativ”.
„8) Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7) și al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare a acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.”
Acest amendament a fost criticat în plen de senatorul PNL Iulia Scântei, care a afirmat că această formă este neconstituțională.
Tot la Legea 303, PSD-ALDE a completat art. 7, alin 7, care prevede ce informatii si acte devin informatii de interes public, la care accesul este garantat, inlocuind sintagma „acte emise” cu „acte administrative extrajudiciara”: „Informațiile care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituțională între instanțe și parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum și actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001, constituie informații de interes public, la care accesul liber este garantat.”
Legile au fost modificate în cazul articolelor declarate neconstituționale, ca urmare a sesizărilor la CCR depuse de PNL și de Înalta Curte de Casație și Justiție, apoi au fost adoptate de Camera Deputaților, în aceeași zi în care comisia finalizat modificările.
Cei de la USR au depus la Senat o serie de amendamente pe cele trei legi, însa acestea au fost respinse de majoritatea PSD-ALDE la sedința de luni a comisiei și ulterior în plen. USR propusese un amendament prin care presșdintele României să rămână parte a procedurilor de numire și revocare a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, propunere respinsă.
INTERVIURILE HotNews.ro