Un proiect de lege care face grupa mijlocie și grupa mare de la grădinița obligatorii, votat în Camera Deputaților
Camera Deputaților a adoptat astăzi un proiect de lege care prevede că învățământul obligatoriu începe la 4 ani, și nu la 6 ca în prezent. Potrivit proiectului, devin obligatorii grupa mijlocie și grupa mare de grădiniță. Propunerea mai prevede ca, până în 2020, tot învățământul preșcolar – deci toată grădinița, de la grupa mică începând – să devină obligatoriu. Aceasta este prima cameră sesizată, votul final este la Senat.
- Sondaj HotNews.ro, mai jos: E normal să devină obligatorie grădinița?
Inițiativa legislativă a întrunit 178 de voturi pentru, 25 împotrivă și 55 de abțineri.
Proiectul a fost initiat de 26 de deputati si senatori PSD si UDMR. Vezi aici lista initiatorilor si traseul legislativ al proiectului
PNL s-a abţinut de la vot. Raluca Turcan, liderul deputaţilor liberali, a declarat că 15 ani de învăţământ obligatoriu reprezintă o tendinţă perfect europeană, dar asta nu înseamnă că abandonul şcolar între clasa a VIII-a şi a IX-a nu este de 30%, transmite Agerpres.
În expunerea de motive, inițiatorii spun că “în anul școlar 2002-2003 au fost înscriși în grădinițe un număr de 629.703 copii, care reprezintă 71,06% din totalul populației de 3-6 ani. Analiza gradului de cuprindere pe medii de rezidență evidențiază o diferență de aproape 12 puncte procentuale în favoarea mediului urban”.
“Diferența de participare la educația preșcolară pe medii de rezidență în defavoarea mediului rural poate determina inegalități privind nivelul de pregătire pentru școală, și implicit, situații de risc școlar la debutul în clasa” pregătitoare “pentru copiii care nu frecventează deloc grădinița (cu o pondere de peste 25% în mediul rural)”, mai spun inițiatorii.
(continuarea, dupa sondaj)
Proiectul de lege are doar două articole, care modifică Legea educației nr. 1/2011 în felul următor:
1. Alineatul (1) al articolului 16 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Învățământul general obligatoriu este de 15 clase și cuprinde ultimii 2 ani ai învățământului preșcolar, învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul preșcolar și învățământul liceal devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020.”
Cum arată în prezent Alineatul (1) al articolului 16 din Legea educației:
Articolul 16 (1) Învățământul general obligatoriu este de 11 clase și cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
2. Alineatul (2) al articolului 16 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Obligația de a frecventa învățământul obligatoriu de 15 clase, la forma cu frecvența, încetează la vârsta de 18 ani.”
Cum arată în prezent Alineatul (2) al articolului 16 din Legea educației:
(2) Obligația de a frecventa învățământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvență, încetează la vârsta de 18 ani.
În Expunerea de motive, inițiatorii susțin următoarele:
- “Grădinița contribuie la dezvoltarea psihică a micuților și se concentrează pe diverse abilitați necesare pentru viitor. Vârsta preșcolară este un moment important pentru dezvoltarea copilului. Micuții devin conștienți de lumea înconjurătoare, manifestă curiozitate față de ceea ce observă sau nu cunosc.
- Această perioadă reprezintă temelia, fundația întregii vieți de mai târziu. La grădiniță, copiii își însușesc noțiunile de bază în ceea ce privește limbajul, numerele, implicarea în activități, puterea de concentrare la un anumit lucru, memoria, atenția, răbdarea și cooperarea. De asemenea, acest mediu este perfect pentru a învăța conceput de relaționare și pentru o primă integrare în sistemul de învățământ.
- Copilul preșcolar încă este la vârsta la care totul este un joc. Astfel, grădinița este instituția care îi învața pe micuți cum să respecte anumite reguli, un orar, o muncă structurată și egalitatea șanselor în ceea ce privește educația. Trăim într-o epocă în care învățarea este un proces dinamic, care începe să se formeze de la vârste din ce în ce mai fragede.
- Analiza gradului de cuprindere în învățământul preșcolar pe o perioadă mai îndelungată de timp conform unui studiu de analiză realizat de Reprezentanța UNICEF în România evidențiază evoluții oscilante. ‘Astfel, de la 18,6% în anul școlar 1950-1951, rată de frecventare crește până la 7,5% în 1980-1981, atingând un maxim de 83% în anul școlar 1989-1990, care nu a fost depășit nici până în prezent. După 1990 rata de frecventare a grădiniței scade considerabil. Cauzele acestei realități au fost diverse, atât de natură financiară scăderea drastică a veniturilor populației, creșterea cheltuielilor legate de participarea la educație, în special în grădinițele cu program prelungit precum și cele de tip atitudinal (reducerea încrederii populației în rolul școlii și educației) sau de timp (creșterea șomajului a determinat disponibilități de timp a părinților pentru îngrijirea copiilor acasă).’
- În anul școlar 2002-2003 au fost înscriși în grădinițe un număr de 629.703 copii, care reprezintă 71,06% din totalul populației de 3-6 ani. Analiza gradului de cuprindere pe medii de rezidență evidențiază o diferență de aproape 12 puncte procentuale în favoarea mediului urban.
Sursa foto: cdep.ro
- Diferența de participare la educația preșcolară pe medii de rezidență în defavoarea mediului rural poate determina inegalități privind nivelul de pregătire pentru școală, și implicit, situații de risc școlar la debutul în clasa” pregătitoare “pentru copiii care nu frecventează deloc grădinița (cu o pondere de peste 25% în mediul rural).”
În punctul său de vedere formulat la acest proiect de lege, Guvernul atrage atenția că acesta prevede în total 13 clase obligatorii, și nu 15 cum este trecut în proiect. “Ținând cont de problemele cu care se confruntă sistemul (spații-deficit și calitate, personal-deficit și calitate, costuri-facilități oferite copiilor în învățământul obligatoriu etc.), considerăm că, într-o primă etapă, ar trebui să se realizeze generalizarea grupei mari (copii de 5-6 ani) și, ulterior, generalizarea grupei mijlocii (copii de 4-5 ani)” – susține Executivul.
INTERVIURILE HotNews.ro