Ambasadorul României la ONU pledează pentru o evaluare aprofundată a impactului schimbărilor climatice asupra păcii şi securităţii
Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a susţinut vineri o intervenţie în Consiliul de Securitate, în cadrul dezbaterii deschise pe tema „Menţinerea păcii şi securităţii internaţionale: evaluarea impactului dezastrelor naturale provocate de schimbările climatice, asupra păcii şi securităţii internaţionale”, informează Agerpres.
Reuniunea a fost prezidată de către ministrul afacerilor externe al Republicii Dominicane, ţară ce deţine preşedinţia Consiliului de Securitate ONU în luna ianuarie. Au mai fost prezenţi miniştrii de externe din Germania, Belgia, Indonezia, Ungaria, Kuweit, Guatemala, Filipine, Haiti, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice al Canadei, ministrul de stat pentru Commonwealth din Marea Britanie, ministrul Economiei, Serviciilor Publice, Comunicării şi Schimbărilor Climatice din Fiji, miniştri de stat din Somalia, Nicaragua şi secretari de stat din Polonia şi Maldive.
În intervenţia sa, ambasadorul României a evocat consecinţele pe care schimbările climatice le pot avea asupra păcii şi securităţii internaţionale, subliniind că, deşi acestea nu reprezintă cauze imediate ale declanşării conflictelor, ele se profilează drept crize ce pot genera, în timp, acelaşi grad de ameninţare la adresa păcii ca şi conflictele.
Exprimând îngrijorarea faţă de efectele pe care schimbările climatice le au asupra unor regiuni vulnerabile precum Sahel (Africa), Asia Centrală, Orientul Mijlociu, zona Caraibilor sau insulele din Pacific, a subliniat că pentru statele mici insulare această problemă a devenit una existenţială, din cauza creşterii nivelului oceanului şi al uraganelor tot mai frecvente, care provoacă dezastre naturale majore.
„Schimbările climatice au un impact direct asupra numărului persoanelor strămutate, insecurităţii alimentare, lipsei apei, secetei sau creşterii nivelului mărilor şi oceanelor. Ele pot astfel afecta stabilitatea regională, prin generarea de tensiuni politice şi diplomatice între state vecine, confruntări interne între fermieri şi crescători de vite, dar şi mari strămutări de populaţie dintr-o zonă în alta. Conform unui raport recent al Băncii Mondiale, se estimează că, până în anul 2050, 140 milioane persoane vor migra pentru a evita impactul catastrofelor climatice”, a spus diplomatul român.
Vorbind despre importanţa prevenţiei şi a dezvoltării rezilienţei, ca soluţii concrete în faţa unor astfel de ameninţări, a dat ca exemplu evenimentul „Consolidarea pregătirii împotriva dezastrelor naturale”, organizat de către Misiunea Permanentă a României la ONU, la începutul lunii decembrie 2018, cu participarea secretarului de stat în MAI, dr. Raed Arafat.
Ambasadorul Ion Jinga a reiterat angajamentul ţării noastre în favoarea promovării cadrului legal internaţional dezvoltat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite – Agenda 2030 pentru Dezvoltare Sustenabilă, Acordul de la Paris şi Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC) – documente ce fac din schimbările climatice o prioritate pentru organizaţie. A evocat, în context, participarea României la reuniunea COP24 (UNFCCC) de la Katowice (Polonia) şi semnarea cu acest prilej a Declaraţiei Ministeriale privind Pădurile şi Clima, respectiv a Declaraţiei Silezia privind Solidaritatea şi Tranziţia Justă.
Prezentând importanţa acordată de România soluţionării crizelor umanitare şi contracarării efectelor acestora asupra securităţii internaţionale, a arătat că: „în cadrul participării României la Misiunea ONU de Stabilizare din Haiti, s-a putut constata că principala cauză a crizei umanitare a fost generată de schimbările climatice. România a stat alături de prietenii săi din regiunea Caraibilor, oferind sprijin financiar pentru statele Dominica, Antigua şi Barbuda, Saint Kitts şi Nevis, imediat după devastatoarele uragane Irma şi Maria”.
Remarcând, totodată, natura multidimensională a cauzelor insecurităţii din regiunea Sahel, constatată în mod direct cu ocazia celor două vizite de lucru pe care le-a efectuat în zonă în anul 2018, diplomatul român a subliniat că, în calitate de Preşedinte al Comisiei pentru Consolidarea Păcii (Peacebuilding Commission – PBC), România a avut iniţiativa de a propune ca temă pentru reuniunea comună PBC-ECOSOC „Conexiunile dintre schimbările climatice şi consolidarea şi permanentizarea păcii în regiunea Sahel”.
Subiectul, care a fost acceptat prin consens de către statele membre ale ECOSOC şi PBC, a fost discutat în cadrul reuniunii comune a celor două organisme ale ONU, la 13 noiembrie 2018. De asemenea, parte a angajamentului de promovare a păcii şi dezvoltării durabile printr-o abordare inclusivă, România a aderat, recent, la Grupul Prietenilor Climei şi Securităţii, înfiinţat recent la ONU, New York.