Cîțu: Dragnea recunoaște corupția din MFP,că a premeditat creșterea inflației și deprecierea cursului

Senatorul PNL Florin Cîțu a susținut, duminică seara, pe pagina sa de Facebook, că, prin ceea ce a publicat Liviu Dragnea, președintele PSD, confirmă faptul că a premeditat majorarea inflației din ultimii doi ani și deprecierea cursului de schimb, astfel încât PIB-ul nominal să crească din pix, relatează Mediafax.

Liviu Dragnea a anunțat, duminică seara, pe Facebook, veniturile la bugetul de stat pentru 2018 – „de 295,1 miliarde de lei, cu 71,2 miliarde în plus față de anul 2016, reprezentând o creștere de 32%”, înaintea Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și fără cheltuieli, respectiv fără deficit bugetar. Finanțele trebuiau să prezinte aceste cifre încă din 25 ianuarie. Mai exact, MFP trebuie să prezinte execuția bugetară din luna anterioară la data de 25 a următoarei luni, dar, de obicei, le întârzie. În plus, Dragnea a scris că PIB-ul României a ajuns în 2018 la 949,6 miliarde de lei, cu 188,2 miliarde de lei în plus față de 2016, o creștere de 25%, fiind cele mai creșteri, în doi ani consecutivi, din istoria României.

„Dragnea recunoaște corupția din MFP și că a premeditat creșterea inflației și deprecierea (cursului de schimb – n.red.). În această seară, Dragnea a prezentat public două informații pe care instituțiile statului trebuie să le folosească imediat: 1. a publicat cifra veniturilor la buget, deși această informație nu este încă publică. Informația ESTE CONFIDENȚIALĂ. Instituțiile statului trebuie să înceapă URGENT o anchetă la MFP să vadă cum au ajuns aceste informații în public înainte de a fi prezentate oficial. Cei care au dat aceste informații trebuie să răspundă personal. 2. Prezentând datele pentru creșterea economică nominală ca pe un succes, Liviu Dragnea confimă că a premeditat creșterea prețurilor și deprecierea monedei naționale. Doar acestea cresc PIB nominal. PIB crește din PIX, de aceea nu se simte, nicăieri, creșterea. Acum toată lumea înțelege de ce anul trecut Dragnea CEREA IMPERATIV conducerii BNR să nu crească dobânzile. ȚINTA-inflație cât mai mare”, a scris, duminică seara, Florin Cîțu, pe pagina sa de Facebook.

Rata anuală a inflația din 2017 a urcat de la 0,1% în ianuarie la 3,3% în decembrie, fiind prognozat un ritm accelerat pentru prima parte a anului trecut. Astfel, în mai și iunie 2018, inflația a fost de 5,4%. În aceste condiții, Banca Națională a României (BNR) a majorat rata dobânzii de politică monetară de trei ori în cursul anului trecut: în ianuarie la 2%, de la 1,75% cât o stabilise în mai 2015, la 2,25% în februarie și la 2,5% în mai. Ținta de inflație a BNR, obiectivul principal al instituției, este, pentru finele fiecărui an, de 2,5%, plus/minus 1%.

„2a. Doar dictatorii prezintă datele nominale pentru PIB ca pe un succes. Folosind aceste criteriu România o ducea cel mai bine în anii 90. Vă dați seama cât de gravă este situația, dacă au ajuns să manipuleze în acest hal? În 2018, creșterea economică REALĂ este în jur de 3,8%, iar la aceasta se adaugă rata inflației de 7,2%. Vom mai discuta despre aceste manipualri ordinare. #RomaniaFaraPSDsiALDE #RomaniiTrebuieSaStie”, a concluzionat Cîțu.

Senatorul liberal a atașat și un grafic pentru a arăta evoluția PIB-ului nominal din ultimii 29 de ani.

Cele mai recente date, cele la nouă luni, arată o creștere economică de 4,3% pentru 2018, iar inflația din decembrie 2018 a fost de 3,27%.

Luni 31 decembrie 2018, Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, a anunțat, pe pagina sa de Facebook, un deficit bugetar pentru 2018 de 2,92% din PIB pe cash, de asemenea, înaintea MFP și în condițiile în care MFP a afișat execuția bugetară la 11 luni vineri 28 decembrie 2018, după ora 22:00. Din acest motiv, marți 1 ianuarie 2019, Cîțu a susținut, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că datele prezentate de Vâlcov sunt false, iar prin postarea din ziua precedentă, consilierul premierului le-a cerut angajaților de la Finanțe „să măsluiască datele în așa fel încât execuția finală să arate exact așa cum a anunțat el”, sub 3%. Nivelul de sub 3% este cel la care s-a angajat România în fața Comisiei Europene, astfel încât CE să nu declanșeze procedura de deficit bugetar.