​​Analiză factuală. Dăncilă spune, pentru The Guardian, că „Dragnea nu venea la Guvern și nici nu dădea indicații”. Câteva situații care o contrazic total

Asimilată unei marionete a lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, acum scăpată de presiunea fostului său șef de partid, se ia în serios și spune că această imagine este construită de opoziție. „Premierul este cel care conduce guvernul. Domnul Dragnea nu venea la Guvern și nici nu dădea indicații”, a declarat Dăncilă pentru The Guardian.

Dincolo de declarațiile politice însă, sunt situații care o contrazic total.

Cea mai recentă este chiar o afirmație a premierului care a recunoscut că nu a fost consultată în momentul construcției bugetului de stat pentru 2019, pe care ea însăși l-a prezentat în parlament ca fiind unul „realist cu perspectivă de dezvoltare pentru România”. Perspectivă pe care însă nu au văzut-o administrațiile locale, cărora li s-au tăiat din bani. Nemulțumită, Gabriela Firea a relatat că premierul le-a spus colegilor, în CEX, că nu a fost lăsată să se implice și „altcineva a făcut bugetul, politic”. Afirmațiile nu au fost infirmate de Dăncilă, dimpotrivă. „Nu mi-am dat demisia pentru că sunt un om responsabil, pentru că, pentru mine înseamnă foarte mult votul cetăţenilor din România”, s-a scuzat ea public.

De la începutul mandatului la Palatul Victoria însă, s-a conformat indicațiilor lui Liviu Dragnea.

Iar primele decizii o demonstrează. Ajunsă în scaunul de premier, Dăncilă a renunțat la protecția SPP după ce Liviu Dragnea a început un război personal cu conducerea Serviciului, acuzându-l pe Lucian Pahonțu că s-a implicat „mai mult decât era cazul” în Guvern.

Imediat, i-a numit consilieri pe oamenii lui Liviu Dragnea și fără care nu mișca nimic în Guvern: pe Anca Alexandrescu, la comunicare, și pe Darius Vâlcov, consilier pe probleme economice. Despre acesta din urmă Liviu Dragnea spunea că este un om de „o rară valoare”, iar alături de el a pornit o adevărată ofensivă împotriva multinaționalelor.

De altfel, Vâlcov este artizanul controversatei OUG 114, directivă trasată public de Liviu Dragnea, la finalul anului trecut, de la tribuna Consiliului Național al PSD.

„E nevoie de un Guvern, de o coaliție, care să le spună atât băncilor, cât și multinaționalelor din România, că și această țară are dreptul să ceară ca din profiturile uriașe pe care le fac aici, taxele să le plătească aici, nu în paradisuri fiscale sau în țările de origine, că banii îi fac aici, în România, cu români. (…) Sunt sigur că aveți suficiente metode, suficiente idei, ca foarte rapid să apară aceste măsuri. Poate chiar săptămâna asta, dl Teodorovici, dl Vâlcov, ești aici, coruptule? Dna Dăncilă puneți-i la treabă că sunt convins că o să facă treabă bună”, a spus Dragnea, pe 16 decembrie.

Peste două zile, Ministerul Finanțelor Publice punea în dezbatere așa-zisa ordonanță a lăcomiei.

Pe 21 decembrie, ordonanța era adoptată, iar pe 29 publicată în Monitorul Oficial.

Viorica Dăncilă a avut o contribuție esențială în reglarea conturilor lui Liviu Dragnea cu Laura Codruța Kovesi. După refuzul președintelui de a o revoca pe fosta șefă a DNA, la finalul lui aprilie 2018, Dăncilă și-a pus semnătura pe sesizarea Curții Constituționale în acest sens, invocând un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Președintele României.

Curtea Constituțională a decis la finalul lui mai 2018, că președintele este obligat să revoce procurorii șefi la propunerea Ministrului Justiției, conferindu-i acestuia o putere absolută în acest sens. Practic, l-a transformat într-un super-ministru, nemaiexistând niciun filtru care ar putea împiedica eventuale decizii discretionare ale acestuia.

O altă decizie controversată, anunțată de Liviu Dragnea, în numele Guvernului, a fost cea referitoare la mutarea ambasadei României din Tel Aviv la Ierusalim. Aceasta nu s-a materializat însă, dar a avut ca efect pierderea de către România a locului de membru nepermanent în Consiliul se Securitate al ONU.