Cu ochii pe Schengen, Bulgaria preia controlul asupra terminalului petrolier de la Burgas, care era concesionat rușilor de la Lukoil
Parlamentul Bulgariei a votat vineri să pună capăt concesiunii companiei petroliere ruse Lukoil de a gestiona terminalul petrolier Rosenets din apropierea portului Burgas la Marea Neagră, o mișcare în care parlamentarii își pun speranța că va grăbi intrarea țării în zona Schengen, relatează Reuters.
Proiectul de lege susținut de 144 de deputați în parlamentul cu 240 de locuri, prevede că Lukoil va avea voie să opereze terminalul petrolier după încetarea concesiunii, dar trebuie să plătească taxe guvernului bulgar. De asemenea, potrivit proiectului, concesiunea se va încheia într-o săptămână.
Portul Rosenets, chiar lângă Burgas, este singurul terminal petrolier specializat de pe coasta bulgară a Mării Negre. Este sub controlul Lukoil din 2011, când companiei ruse i s-a acordat o concesiune pe 35 de ani.
Terminalul deservește singura rafinărie din Bulgaria, Neftochim Burgas, care are capacitatea de a procesa 196.000 de barili pe zi și este, de asemenea, deținută de Lukoil. În ianuarie, parlamentarii bulgari au adoptat o decizie care deschide calea pentru ca guvernul să preia operarea rafinăriei pentru până la un an.
În propunerea sa în fața parlamentului, partidul de guvernământ de centru-dreapta GERB, Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată (PP-DB) și partidele Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, au declarat că încetarea concesiunii va împiedica Rusia să folosească facilitățile bulgare pentru a-și finanța războiul din Ucraina.
De asemenea, ar asigura aplicarea sancțiunilor UE, ajutând candidatura Bulgariei la Schengen, a spus copreședintele PP-DB Kiril Petkov, înainte de vot. Bulgaria speră să fie admisă încă din această toamnă în Schengen.
„Obiectivul nostru strategic este să intrăm în Schengen și acesta este un mare pas către acesta. Acest lucru… este, de asemenea, în conformitate cu… sancțiunile UE” împotriva Rusiei, a spus Petkov.
Într-o declarație de joi, rafinăria Lukoil Neftochim a declarat că va solicita protecția instanței împotriva deciziei parlamentului.
Miercuri, președintele pro-rus al Bulgariei, Rumen Radev, a criticat de asemenea această mișcare.
„Propunerea de încetare a concesiunii… este încă o altă idee grăbită și greșită a liderilor politici”, a spus el reporterilor.
România și Bulgaria, respinse la pachet pentru a intra în Schenghen
Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, cel care a blocat aderarea României la Schengen, nu a cedat nici după vizita sa la București din aprilie și a transmis românilor că are „mare înțelegere” pentru așteptările lor, dar că mai este „cale lungă”.
Reamintim de asemenea că Parlamentul European (PE) solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație până la sfârșitul anului 2023
Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru întreprinderile și populația din cele două țări din punct de vedere social și economic, potrivit Parlamentului.
Cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen.
Deputații notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă pentru șoferii de camioane.