Un an și jumătate de război în Ucraina. Ce lecții am învățat până acum
Este cel mai mare conflict armat din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, cel mai mediatizat pe Internet război din istorie și a trimis unde de șoc care se resimt pe tot globul. Astăzi, 24 august, se împlinește exact un an și jumătate de când Vladimir Putin a invadat Ucraina.
HotNews a ținut un jurnal zilnic al războiului, ținându-vă la curent cu fiecare informație relevantă de pe front.
Finalul acestui conflict încă nu se întrezărește. Mai mult, în urmă cu un an și jumătate puțini anticipau că acest conflict va escalada la dimensiunile de azi, și că SUA, UE și Marea Britanie se vor implica atât de mult în favoarea Kievului.
După un an și jumătate, tragem o linie și ne uităm la ce știm până acum
1.Există peste 6 milioane de refugiați din Ucraina. O treime dintre ucraineni au fost strămutați – 90% dintre aceștia fiind femei și copii
Potrivit agenției ONU pentru refugiați, peste 6,2 milioane de refugiați din Ucraina au fost înregistrați în iulie 2023. Pe lângă aceștia, sunt aproape 5,1 milioane de persoane strămutate intern în Ucraina.
Per total, aproape o treime dintre oamenii care trăiesc în Ucraina au fost strămutați – 90% dintre aceștia fiind femei și copii, deoarece bărbaților de vârstă militară li s -a cerut să rămână în Ucraina pentru a lupta.
Mai jos, imagini de la rugăciunile din seara de Crăciun 2023 (ianuarie 2023)
Polonia și Germania au primit cei mai mulți refugiați – peste un milion în fiecare țară. Republica Cehă a înregistrat următorul număr cel mai mare, urmată de SUA, Marea Britanie, Franța, Turcia, Italia, România și Spania, fiecare dintre acestea primind între 100.000 și 300.000 de refugiați.
Din cei 8 milioane de refugiați din Ucraina, peste 2 milioane au fost înregistrați trecând granița în Rusia, nefiind clar dacă e vorba de transferuri voluntare sau forțate.
2. Zeci de mii de victime civile în Ucraina – morți și răniți
În ceea ce privește civilii, cifrele sunt dificil de evaluat cu exactitate, diferitele organisme internaționale având evaluări proprii.
Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), organismul ONU care monitorizează victimele civile, a numărat 7.110 decese ale civililor de la începutul invaziei până la 30 ianuarie 2023. Dintre aceștia, 438 erau copii.
Alte 11.547 victime au fost raportate ca fiind rănite.
Cu toate acestea, OHCHR a remarcat că cifrele reale ar putea fi mai mari, deoarece fiecare deces e trecut în statistici abia după confirmarea identității celui ucis.
Oficialii ucraineni au estimat cifra la aproape 40.000 de civili uciși.
3. Violențele sexuale- folosite ca arme de război
Violul și abuzul sexual nu sunt doar un produs secundar al războiului, ci sunt adesea folosite ca o strategie militară deliberată și una care este folosită de Forțele Armate ale Rusiei, potrivit Comisiei Internaționale Independente de Anchetă privind Ucraina.
De când Putin a invadat Ucraina, femeile au fost violate în grup, bărbați castrați, copii abuzați sexual și civili forțați să defileze goi pe străzi, potrivit ONU.
Dar adevărata amploare a încălcărilor drepturilor omului și a crimelor de război comise asupra populației ucrainene nu va ieși la iveală decât la câțiva ani după război.
4. Reconstruirea Ucrainei ar putea costa 350 de miliarde de dolari
Războiul este scump și nu este vorba doar de tancuri și arme. Invazia Rusiei a cauzat daune directe de peste 97 de miliarde de dolari Ucrainei, dar ar putea costa aproape 350 de miliarde de dolari, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, al guvernului ucrainean și al Comisiei Europene.
Acesta este de aproximativ 1,6 ori mai mare decât produsul intern brut al țării – de 200 de miliarde de dolari în 2021.
În plus, cu fiecare nou atac, costul reconstrucției țării crește.
5. Până la 345 de milioane de oameni sunt împinși spre înfometare
Înainte de război, atât Ucraina, cât și Rusia erau principalii producători și exportatori agricoli. Dar de când a început conflictul, exporturile lor s-au diminuat, iar efectele au fost resimțite în întreaga lume, prețurile alimentelor crescând foarte mult.
În septembrie 2022, șeful diviziei ONU pentru alimentație a avertizat că lumea se confruntă cu „o urgență globală de o amploare fără precedent”, cu până la 345 de milioane de oameni care marșează către înfometare – și 70 de milioane împinși mai aproape de foamete ca rezultat direct al războiului împotriva Ucrainei.
„Ceea ce era un val de foame acum e un ditamai tsunami al foametei”, a spus David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial al ONU.
Cum este viața în interiorul Ucrainei?
Războiul lasă milioane de oameni fără acces la hrană, apă și alte lucruri esențiale. Civili nevinovați au fost prinși dramatic în conflict, iar daunele aduse infrastructurii civile, inclusiv spitalelor și școlilor sunt uriașe.
Rachete rusești au deteriorat aproximativ 50% din rețeaua electrică a Ucrainei, iar daunele generale aduse infrastructurii energetice din Ucraina sunt estimate la cel puțin 10 miliarde USD. Distrugerea surselor de apă, în special, a lăsat până la 16 milioane de oameni fără acces la apă curată sau la canalizare și la un risc crescut de apariție a bolilor transmise de apă în 2022.
Violențele continuă în Ucraina și împing țara și mai mult în catastrofa umanitară pe care o traversează; spitalele rămân fără provizii medicale, iar familiilor le lipsește accesul la alimente și alte bunuri esențiale.
Vezi aici o cronologie amplă a evenimentelor care au dus la acest război
Rusia nu va lovi intenționat România, iar dacă se va întâmpla accidental, va încerca să ascundă acest lucru
Rusia nu va lovi intenționat România, iar dacă se va întâmpla accidental, va încerca să ascundă acest lucru,spune un expert militar israelian pentru HotNews.ro.
Expertul militar israelian David Gendelman, cunoscut atât publicului din Rusia, cât și din Ucraina, pentru analizele legate de război, a vorbit cu HotNews.ro despre apropierea atacurilor lansate de Kremlin de granițele României și Moldovei și despre probabilitatea ca teritoriile celor două țări să fie lovite la un moment dat.
David Gendelman este cetățean israelian și un blogger și analist militar cunoscut în Federația Rusă pentru analizele sale în limba rusă legate de războiul din Ucraina. Bloggerul își publică pe site propria viziune asupra războiului și explică din punct de vedere militar ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă.
Expertul spune că apropierea atacurilor Rusiei de porturile ucrainene pune într-adevăr în pericol teritoriile României și Republicii Moldova. Dar, precizează analistul, dacă aceste teritorii vor fi lovite de drone sau rachete, aceste lovituri vor fi doar accidentale, nu intenționate.
„Rusia nu are în acest moment vreun interes asupra teritoriilor Moldovei sau României”, explică David Gendelman care în același timp nu exclude elementul de imprevizibilitate, deoarece nimeni nu a crezut nici că „Rusia are nevoie de războiul în Ucraina.”
„În cazul atacului de la Reni (n.r.- port ucrainean pe Dunăre, aflat la câțiva kilometri de Galați) acesta a fost aproape de România. Dar este mai puțin probabil ca în viitorul apropiat Rusia să întreprindă atacuri îndreptate în mod special spre teritoriile altor state.
Ce lecții am învățat:
Lecția nr. 1: Este foarte ușor pentru lideri să își facă eronat calculele
Este evident că președintele rus Vladimir Putin a estimat greșit atunci când a presupus că Ucraina nu va opune o rezistență solidă unui atac și că oricum, chiar dacă va riposta, va fi rapid înfrântă.
El a supraestimat capacitățile militare ale Rusiei și a subestimat capacitatea Europei de Vest de a se uni și pe cea de a găsi surse alternative de energie.
Și Occidentul a făcut greșeli: au ignorat posibilitatea războiului ani de zile, au exagerat eficiența sancțiunilor economice și au subestimat opoziția rușilor în fața eforturilor occidentale de a aduce Ucraina pe orbita lor.
Lecția nr. 2: Statele se unesc în fața unei asemenea agresiuni
Războiul din Ucraina ne amintește, de asemenea, că statele lumii se unesc în fața actelor de agresiune deschise. Aceasta este o altă lecție pe care Putin a trecut-o cu vederea: pe lângă faptul că a fost convins că Ucraina va cădea rapid, el a presupus că NATO nu va răspunde atât de energic. În loc să se lupte cu un adversar mai slab, Rusia a ajuns să lupte împotriva unei coaliții de state ale căror PIB este de 20 de ori mai mare decât cel al Rusiei.
Această coaliție produce cele mai sofisticate arme din lume și a reușit să se desprindă de sursele de energie rusești.
De asemenea, agresiunea rușilor a făcut ca lucruri aparent de neimaginat acum doi ani să aibă loc: decizia Suediei și Finlandei de a abandona decenii de neutralitate pentru a dori să adere la NATO.
Lecția nr. 3: Războiul dă putere extremiștilor și îngreunează arta negocierilor
Deoarece miza este mare, războiul este un moment în care raționamentul rece și calculul atent ar trebui să prevaleze.
Din nefericire, este o perioadă în care fanfaronada, ambițiile, bătaia patriotică cu pumnul în piept și gândirea de grup preiau controlul, iar urletele domnină vocile mai atent măsurate. Ca rezultat, negocierile sunt mai dificile
Lecția 4: NU arsenalele nucleare decid cine sunt învingătorii
Rusia are cel mai mare arsenal nuclear din lume, dar tot nu a reușit să-și atingă obiectivele militare. În ciuda amenințărilor și încercărilor de șantaj nuclear, Moscova nu a mers atât de departe încât să-și folosească capacitățile nucleare decât pentru descurajare. Dar, cu toate că au avut abilitatea de a nu utiliza armament nuclear, rușii nu au ezitat o secundă în a ucide, mutila, viola și comite atrocități împotriva civililor.
Citește și:
- Criza grâului ucrainean din porturile românești, explicată de adjunctul ministrului Agriculturii din Ucraina: „Deja oamenii din țările sărace nu-și mai pot permite prețurile la mâncare”
Surse utilizate: foreignpolicy.com, .justsecurity.org, www.hks.harvard.edu
INTERVIURILE HotNews.ro