INTERVIU Laura Stifter, profesoară nevăzătoare în liceu de masă: Elevii trebuie să simtă dragul nostru de ei și de ceea ce le predăm și atunci, în mod natural, noi ca profesori vom fi respectați de către elevi și părinți

Laura Stifter este profesoară de Religie şi Ştiinţe Socio-Umane la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti și Profesor MERITO 2021. Este nevăzătoare, dar a studiat în învățământul de masă și promovează educația incluzivă, învățându-și elevii să gândească critic. Crede că “pe termen lung trebuie să formăm generații de profesori mult mai empatici, profesori care să înțeleagă elevii și lucrurile se vor schimba” în ceea ce privește educația incluzivă în sistemul de învățământ din România.

Ce înseamnă respectul pentru tine ca profesor?

Laura Stifter: Respectul este cu siguranță corelat și cu alte valori. L-aș vedea ca pe o îmbinare între simpatie, încredere și recunoștință

Atunci când respecți pe cineva, îl respecți în primul rând pentru ceea ce este, într-un mod necondiționat, ca persoană, ca ființă umană și de asemenea, îl respecți pentru anumite realizări și asta te determină să îi acorzi încredere. De foarte multe ori, dacă ne gândim la persoanele importante din viața noastră pe care le respectăm, ne gândim și la recunoștință.

Respectul îl asociem cu părinții noștri, cu profesorii noștri care ne-au format, cu alte persoane care ne-au marcat viața într-un mod sau altul, pe care le-am cunoscut în momente cheie din viața noastră și ne-au influențat în mod decisiv: un angajator care ne-a oferit prima dată un loc de muncă și acolo ne-am început cariera, un prieten care ne-a ajutat să luăm o decizie într-un moment critic. De aceea aș asocia respectul cu simpatie, cu încredere, o persoană pe care o respecți are o anumită autoritate morală să spunem în relația cu tine și cu ideea de recunoștință.

Crezi că profesorii sunt respectați în România?

Laura Stifter: Mă simt foarte clar respectată de către elevi. Nu mă simt atât de respectată de către stat. Legile și reglementările care există în domeniul educației nu îi respectă foarte mult pe profesori, din punctul meu de vedere, pentru că nu le asigură condițiile de continuitate în relațiile cu elevii, salarizare decentă și așa mai departe.

Dar, atât timp cât profesorii sunt respectați de către elevi în primul rând, de către părinți, de o parte a societății care înțelege rolul cadrelor didactice în societate, cred că lucrurile sunt pe o linie care ne poate da speranță pentru viitor.

Generațiile actuale de elevi respectă mai puțin profesorii?

Laura Stifter: Cred că este doar o impresie. Tendința elevilor de a pune întrebări, de a vedea în profesori prieteni nu le văd ca pe o lipsă de respect, ci mai mult ca pe o deschidere a elevilor către profesori, datorită accesului mai ușor la informații, a maturizării inclusiv psihologice mai rapide, pentru că există specialiști în domeniu care consideră că inclusiv maturizarea elevilor se produce la vârste mult mai mici decât la generațiile anterioare. Mă gândesc la bunica mea, care mi-a povestit că la 14 ani încă credea în moș Crăciun, era altfel. Și atunci noi ca profesori cred că trebuie să venim în întâmpinarea nevoilor elevilor noștri de astăzi de cunoaștere, de explorare și să le încurajăm această înclinație naturală.

Se poate face educație incluzivă în sistemul de învățământ din România?

Laura Stifter: Cred că se poate, depinde de formarea profesorilor, pentru că, de exemplu, în universități profesorii parcurg două module psihopedagogice diferite: cei care vor să predea în școli de masă parcurg un modul psihopedagogic, care nu cuprinde nici măcar un curs despre copiii cu dizabilități, iar cei care vor să predea copiilor cu cerințe educaționale speciale merg la modulul de psihopedagogie specială. Inclusiv universitățile merg pe această paradigmă a segregării școlare mai degrabă și cred că dacă toți profesorii ar fi pregătiți inclusiv pentru lucrul cu elevi cu CES atunci ar fi mult mai simplu să se facă incluziunea. Sigur, depinde și de mentalități, în general, de mentalitățile părinților cu copii tipici și ale celor cu copii cu dizabilități. Cât îi privește pe elevi, aici nu îmi fac griji, pentru că ei își adaptează foarte ușor comportamentul, modul de a gândi, dacă sunt învățați în familie și școală.

Ce mă îngrijorează este reticența unora dintre colegi: “De ce trebuie să am eu un elev cu CES în clasă?”, “Lasă că nu o sa ajungă până la bac, nu o să ia bacul”. De aceea e importantă formarea profesorilor. Pe termen lung trebuie să formăm generații de profesori mult mai empatici, profesori care să înțeleagă elevii și lucrurile se vor schimba.

Cum pot profesorii insufla respect pentru școală și educație?

Laura Stifter: Depinde mult de atitudinea noastră, a profesorilor. Cred că trebuie să fim pasionați, să simtă elevii dragul nostru de ei, în primul rând, și de profesia în sine, de ceea ce le predăm și cred că este foarte important să fim profesioniști, să ne purtăm frumos cu ei, să știm să predăm, să le putem răspunde la întrebări, să fim foarte atenți și profesioniști în tot ceea ce facem și atunci, în mod natural, noi ca profesori vom fi respectați de către elevi și părinți.

–-

Articolul face parte din demersul RoMâine.

Platforma de sănătate RoMâine este locul în care românii au ocazia să își aducă aminte și să exerseze cele mai importante valori umane, precum Respectul, Empatia, Încrederea, Speranța sau Grija. Este o școală națională de clădit în viitor în care Sistemul Medical MedLife, furnizorul național de sănătate al României, aduce împreună personalități de renume și oameni de rând, pentru a găsi soluții să facem România bine.

#RoMaine #RespectRoMaine #RespectRoMaineMedLife