De ce să nu luăm antibiotice după ureche? Managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Timișoara: În curând nu vom mai avea ce să prescriem și vom rămâne să ne uităm impasibili la suferința pacientului

Problema antibioticelor devine din ce în ce mai acută în România. Mulți pacienți, adulți și copii deopotrivă, iau antibiotice “după ureche” ceea ce riscă să devină o problemă reală în câțiva ani, când pot apărea temutele rezistențe la tratamentele cu antibiotic. În cadrul unei noi dezbateri RoMâine, Dr. Roxana Radu, medic specialist medicină de laborator în cadrul MedLife, a explicat care este rolul antibiogramei la adulți și copii și cum putem combate fenomenul abuzului de antibiotice, în timp ce Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, a tras un semnal de alarmă referitor la această practică. “Trebuie să avem un moment în care să conștientizăm că suntem în secolul medicinii bazate pe dovezi și nu ne mai putem arunca la orice infecție cu antibiotic”, a explicat acesta.

Recent, medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș” din Timișoara au atras atenția cu privire la abuzul de antibiotice din România și au venit cu recomandarea de reducere a acestuia cu 30%. Managerul Spitalului, Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, a subliniat în cadrul dezbaterii RoMâine că această scădere ajută la prelungirea sau amânarea momentului în care ne confruntăm cu o rezistență la antibiotice.

• Aproape jumătate din pacienții care au infecții respiratorii la nivel european nu știu dacă infecția lor este virală sau bacteriană.
• Raportat în România, am observat că aproape 70-80% din infecții la copii sunt cauzate de pneumonii virale, infecții virale. Și dintre acestea, cam 60% sunt tratate cu antibiotic. S-a ajuns la concluzia că, scăzând numărul cu 30%, cel puțin într-o primă etapă, reușim cumva să prelungim sau să amânăm această rezistență la antibiotice.
• Cea mai mare rezistență la antibiotice o întâlnim în intervalul de vârstă 60-80 de ani, cu predominanță la bărbați.
• Sunt foarte multe antibiotice pe care pacienții ne spun că le iau din farmacie fără precripție medicală, deși acest lucru este interzis pentru că farmacistul nu are voie să-ți elibereze rețetă pentru antibiotic sau să-ți dea antibioticul fără rețete de la un medic specialist sau medic de familie. Lucrul acesta este grav pe perioade medii și lungi de timp. Dar fenomenul îngrijorător este inclusiv cel din patologia pediatrică.
• Și în România sunt multiplex-uri în care poți să decelezi într-o oră sau două dacă infecția este virală, bacteriană sau fungică și la ce este sensibilă, măcar știi cu ce tratament să mergi, cu antiviral sau antibacterian.

Pericolul consumului abuziv de antibiotice. Cum combatem fenomenul?

Conform Dr. Cristian Oancea, Organizația Mondială a Sănătății declară în fiecare an 700.000 de decese raportate la rezistența la antibiotice. Doar în Europa în fiecare an 25.000 de oameni mor pentru că sunt rezistenți la antibiotice.

• Fiecare pacient cu o pneumonie virală primește antibiotic, deși pneumoniile virale se tratează cu antivirale și simptomatice. Pneumoniile bacteriene se tratează cu antibiotice.
• După jumătate de an de la terminarea acestor valuri din pandemie, încă foarte mulți pacienți sunt tratați cu antibiotic, deși nu au nevoie de antibiotic.
• Dând pe scară largă antibiotice foarte puternice, ne putem trezi în 3-4 ani cu rezistență la aceste clase de antibiotice.
• O altă problemă: pacienții, când au nevoie de antibiotic, nu își termină tratamentul. În loc să ia 5-7-10 zile (în funcție de antibiotic), ei după 2-4 zile întrerup cura.

Pentru combaterea acestui fenomen, Dr. Roxana Radu, medic coordonator al celui mai mare laborator MedLife, crede că e nevoie de campanii de conștientizare în rândul publicului larg, dar și de noi reglemetări la nivelul farmaciilor.

• Ar trebui să pornim campanii de conștientizare pentru populație asupra pericolelor pe care le aduce automedicația și autodiagnosticarea: prin mijloace media, ceea ce facem și noi acum, pe toate căile posibile.
• O a doua soluție, după părerea mea, stă în farmacii. Din farmacie poți să-ți iei orice, chiar și antibiotice, cum spunea domnul doctor, fără rețetă, deși asta n-ar trebui să se întâmple niciodată, dar și o paletă foarte largă de medicamente de orice fel, care nu-și au rostul de foarte multe ori în tratamentul acelui pacient. Ba mai mult, obții și recomandări de la farmacii, cam ce ar trebui să iei și când să iei. Deci, trebuie cumva o reglementare mai strictă în farmacii pentru eliberarea medicamentelor, așa cum este și în afară, unde, în afară de un Nurofen, prea multe nu poți să obții fără prescripție medicală.

Antibiograma, un instrument cheie pentru a evita prelungirea bolii și dezvoltarea unor rezistențe la antibiotice

Dr. Roxana Radu, medic specialist medicină de laborator, a explicat în cadrul dezbaterii RoMâine ce este antibiograma, care este rolul ei și cât timp este valabil rezultatul obținut.

• Antibiograma reprezintă testarea sensibilității tulpinii bacteriene izolate, testare care se face în condiții standardizate în laborator, foarte controlate, conform unor proceduri specifice, pe medii de cultură specifice. Deci, testarea la o baterie de antibiotice a unei tulpini bacteriene izolate din prelevatul patologic în cauză implicat în acea infecție.
• Sigur că trebuie să ajungem la antibiogramă întotdeauna în urma unei recomandări medicale a unui medic clinician, care în funcție de contextul clinic al pacientului recomandă o baterie de analize, conform suspiciunii pe care o are la momentul respectiv, în urma investigațiilor, în urma anamnezei și a consultului clinic.
• Această antibiogramă standardizată, făcută în laborator, se face întotdeauna pe clase de tulpini bacteriene. Iar răspunsul trebuie să ajungă neapărat înapoi la medicul clinician pentru ca acesta să prescrie cel mai potrivit antibiotic. Pentru că în urma unei antibiograme o să avem o listă lungă de antibiotice potrivite tratamentului infecției respective. Pacientul nu știe pe care să le aleagă dintre ele. Deci este imperativ ca medicul să facă trierea și recomandarea.
• Antibiograma este valabilă în momentul realizării ei, la tulpina respectivă implicată în acea infecție. Este posibil ca acel spectru de sensibilități și rezistențe să se păstreze la acel pacient dacă infecția recidivează, dacă reface infecții cu aceeași tulpină bacteriană în funcție de particularitățile lui, dar de cele mai multe ori nu se întâmplă așa. Logic ar fi după ce am obținut antibiograma să tratăm corespunzător pacientul și să scape de acea tulpină și de acea infecție.
• Sub tratament antibiotic nu mai crește nicio cultură bacteriană, nu mai izolăm nimic. Deci asta este garanția că tratamentul funcționează.
• La copii se aplică aceeași schemă ca la adulți, același algoritm de lucru și de gândire. Părintele trebuie să ducă copilul la medic, medicul să-i prescrie analizele necesare, inclusiv culturi și antibiograme și apoi să trateze conform antibiogramei cu antibioticele cele mai potrivite.

Despre antibioticele prescrise copiilor

Dr. Cristian Oancea recomandă părinților să nu se grăbească să treacă la antibioterapie la primele simptome. El a accentuat nevoia ca părinții să înțeleagă faptul că infecțiile virale nu se tratează cu antibiotic, ci doar cele bacteriene.

• Da, copilul poate să facă fenomene febrile, dar care pot fi ținute sub control cu simptomatice. Mai mult de 2 treimi dintre infecțiile respiratorii la copii sunt de natură virală. Deci antibioticul nu-și are rostul decât dacă se suprainfectează bacterian, bineînțeles.
• La infecțiile bacteriene, puseul febril este crescendo și se menține mai multe zile decât la infecția virală. Inclusiv clinica bacteriană este mai pronunțată decât clinica virală. Deci, practic, avem acest diagnostic diferențiat între infecția virală și infecția bacteriană.
• Pe de altă parte, când îi curge nasul copilului, când apar primele simptome, nu trebuie dus în colectivitate pentru că acolo se joacă cu alți copii, acolo își mai dau virusul între ei. Deci automat ducându-l chiar cu o minimă simptomatologie în colectivitate, tu începi să escaladezi simptomele clinice, adică să fie din ce în ce mai agravante, spre moderate și câteodată spre severe.
• Primul pas, vă spunea și colega mea, este trimiterea către medicul de familie sau medicul pediatru, în funcție de de cazuistică.

Recomandări pentru pacienți

Dr. Roxana Radu:

• Să fie conștienți, dacă pot, că se poate face mult rău cu tratamente greșite, cu tratamente luate după ureche în intervale de timp necorespunzătoare, adică un tratament mult mai scurt decât ar fi nevoie, de exemplu. Se selectează aceste rezistențe la antibiotice și pe viitor nu mai pot beneficia de acest tratament, trebuie să încerce altul.
• Recomandarea fermă este de a consulta medicul clinician neapărat, înainte de orice.

Dr. Cristian Oancea:

• Răbdare, răbdare până avem un diagnostic clar.
• Dacă ne aruncăm cu antibiotice la orice infecție, tot pacientul o să aibă de suferit. O să meargă o dată, de două, trei, poate de patru ori, dar la a cincea, a șasea oară nu va mai merge. Și atunci în curând o să ajungem să nu mai avem ce să prescriem și să rămânem să ne uităm impasibil la suferința pacientului.
• Trebuie să avem un moment în care să conștientizăm că suntem în secolul medicinii bazate pe dovezi și nu ne mai putem arunca la orice infecție cu antibiotic.

_____

Acest articol face parte din demersul RoMâine.

Când știi ce ai, știi ce ai de făcut. Acesta este convingerea celui mai puternic sistem de diagnosticare și tratament creat de MedLife, care își propune să pună umărul la combaterea riscurilor asociate autodiagnosticului și automedicației.

Cu ÎNCREDERE. În știință, în medici, în tehnologie și echipamente. În CUNOAȘTERE. Doar astfel putem avea soluții adevărate la probleme reale.

Laboratoarele și clinicile MedLife sunt locul în care expertiza medicilor, dublată de tehnologia de ultimă generație, oferă acces la un diagnostic corect și soluții personalizate nevoilor tale. Locul care îți dă încredere în tine, în mâine.