INTERVIU ​Vlad Mixich: Nu va fi suficient să avem vaccinul împotriva COVID-19. În România nu există sistem de monitorizare a temperaturii pentru transport, iar marele călcâi vulnerabil va fi acceptarea vaccinului

​Într-o vreme în care întreaga planetă numără zilele și săptămânile până la aprobarea oficială a unui vaccin împotriva COVID-19, în România nu va fi suficient să avem acest vaccin, atrage atenția Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și președintele Observatorului Român de Sănătate, într-un interviu acordat HotNews.ro. Hibele sunt numeroase, de la lipsa unui sistem de monitorizare electronică a stocurilor, „în așa fel încât județele să se poată ajuta unele pe altele, să știi exact câte cutii sunt, unde, într-un anumit moment”, până la faptul că nu există un sistem de monitorizare activă a temperaturii în mijloacele de transport pentru aceste vaccinuri, în condițiile în care vaccinul produs de Pfizer, spre exemplu, ar trebui păstrat la minus 70 – minus 80 de grade Celsius. Nu în ultimul rând, acceptarea acestui vaccin „este marele călcâi vulnerabil al României la ora actuală”, avertizează Vlad Mixich, în condițiile în care România este țara care, în perioada 2007-2017, a avut cea mai abruptă scădere a acceptării vaccinării din lume.

Va fi România în stare să transporte vaccinul la minus 70 – minus 80 de grade?

În timp ce în alte țări, marile temeri privind viitorul vaccin anti-COVID sunt legate de eficiența lui, durata pentru care va conferi imunitate sau eventualele reacții adverse, în România, va trebui să facem față și altor provocări, explică Vlad Mixich: „Nu este suficient să ai vaccinul. Succesul unei campanii de vaccinare și, evident, succesul rezolvării acestei pandemii stă în 3 elemente: să existe un vaccin sigur și eficient, să fie distribuit suficient de rapid și de eficient încât să ajungă la toți cei care au nevoie de el și al treilea element – oamenii să accepte să se vaccineze și să folosească acest vaccin într-un număr suficient încât să obținem o protecție la nivel societal, nu doar la nivel individual.”

„Dacă primul element este exogen României, ține de alții, din afara țării, celelalte două țin în mare măsură de noi, în România. Elementul de distribuție, din păcate, nu poate fi satisfăcut la un standard decent folosind actuala infrastructură pe care funcționează programele naționale de vaccinare din România. Motivul este simplu, dar trist: hibele sunt atât de numeroase – de pildă, nu există un sistem de monitorizare electronică a stocurilor, în așa fel încât județele să se poată ajuta unele pe altele, să știi exact câte cutii sunt, unde, într-un anumit moment. Autoritățile nu au un astfel de sistem electronic de monitorizare. Nu există sistemul de monitorizare activă a temperaturii în mijloacele de transport cu care vor fi transportate aceste vaccinuri. Aceste sisteme de monitorizare a temperaturii trebuie să respecte niște standarde internaționale care sunt cu atât mai importante în cazul acestui vaccin, care necesită condiții de transport speciale – minus 70-80 de grade pentru produsul anunțat de Pfizer, mai puțin pentru produsele altor companii, dar oricum, necesită condiții speciale”, avertizează Vlad Mixich.

Vlad Mixich crede și că urmează o perioadă în care se va vorbi foarte mult despre acest vaccin, iar autoritățile sunt datoare să vină cu soluții: „Cum în România au fost la modă diverși termeni de specialitate în diverse perioade – era o perioadă în care toată lumea vorbea despre termeni de specialitate legați de justiție, apoi legați de spitalizările pentru mari arși, și tot așa – e foarte posibil ca în curând, un termen foarte vehiculat în România să fie gheața carbonică. Pentru că e nevoie de gheață carbonică pentru a transporta aceste produse, e nevoie de niște frigidere speciale în care ele să fie depozitate, frigidere care există în România, dar nu știm cât de multe sunt și care este capacitatea lor. Poate că autoritățile știu, Ministerul Sănătății sper că a purces la centralizarea acestor date. Există astfel de frigidere speciale în marile centre universitare, în laboratoarele de genetică, de microbiologie, există și oameni care știu cum să manipuleze produse farmaceutice în astfel de condiții. Resursele sunt, sunt resurse foarte importante și în mediul privat. În ceea ce privește distribuția, un parteneriat public-privat real, care să nu fie instrumentalizat politic, este una dintre soluțiile salvatoare pentru noi, pentru că există acolo și know-how, în mediul privat, și capacitatea logistică de a susține așa ceva. Dar, cum spuneam, trebuie să se întâmple ceva ce în România nu s-a întâmplat foarte des în sistemul medical, și anume ca oamenii de specialitate din toate domeniile – academic, privat și de stat – să se așeze la masă și să lucreze împreună fără ca pe margine să stea politicieni care să latre la ei, încercând să instrumentalizeze politic astfel de inițiative. Nu știu dacă se va întâmpla asta, dar sper să se întâmple, este o soluție.”

Medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare: „În momentul de față avem tot ce ne trebuie”

De cealaltă parte, medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID în România, afirmă, referitor la infrastructura de care dispunem, că „În momentul de față avem tot ce ne trebuie”. Medicul Valeriu Gheorghiță a declarat duminică seară, la Digi 24, că Institutul Cantacuzino și 6 spitale militare din țară vor fi centrele unde va fi depozitat vaccinul anti-COVID, acestea având congelatoare cu o capacitate mare, care pot asigura păstrarea în condițiile cerute.

El a precizat că producătorii acestor vaccinuri vor asigura distribuția până la aeroport și că vaccinul rezistă o perioadă de 6 luni, ținut la minus 80 de grade, dar trebuie epuizat cât mai rapid, pentru a permite apoi aprovizionarea cu noi doze. În cazul vaccinului Pfizer, care trebuie păstrat la minus 70-80 de grade, distribuția va fi asigurată de producător până la centrele regionale, a precizat Valeriu Gheorghiță.

Medicul Valeriu Gheorghiță mai spune că vaccinul Pfizer, cel mai „pretențios” vaccin anti-COVID, care are temperatura de păstrare la minus 70 – minus 80 de grade, are „o stabilitate de 5 zile între 2 și 8 grade, după ce l-am scos de la congelator”.

Pe lângă Institutul Cantacuzino, care va fi centru principal de depozitare a vaccinului anti-COVID-19, vor fi organizate și 6 centre regionale în spitale militare, care au capacitatea de a păstra vaccinul la o temperatură de minus 80 de grade, a explicat coordonatorul campaniei de vaccinare în România, medicul militar Valeriu Gheorghiță. El a mai spus că din echipale care vor fi implicate în vaccinarea populației vor face parte cadre medicale militare, medici și asistenți școlari, precum și studenți la Medicină.

Cât de acceptat va fi vaccinul în țara cu cea mai abruptă scădere a încrederii în vaccinare din lume?

Nu în ultimul rând, Vlad Mixich are emoții și în legătură cu gradul de acceptare al acestui vaccin în țara noastră, în condițiile în care România este țara care în perioada 2007-2017 a avut cea mai abruptă scădere a acceptării vaccinării din lume: „Al treilea element – cel legat de acceptarea acestui vaccin – este marele călcâi vulnerabil al României la ora actuală. România este țara care în perioada 2007-2017 a avut cea mai abruptă scădere a acceptării vaccinării din lume, conform unui studiu celebru publicat de cei de la Imperial College în Lancet. În ultimii 2-3 ani lucrurile s-au mai îmbunătățit cât de cât, dar nu considerabil.”

Vlad Mixich mai spune că, oricât de simpatice sau de antipatice, coerente sau incoerente ar fi persoanele care dețin funcții publice de prim rang – că sunt miniștri, că sunt șefi ai Departamentului pentru Situații de Urgență, că sunt premieri sau președinți – nu ei sunt vectorii de comunicare cei mai potriviți în astfel de situații: „Și asta vedem și am văzut în ultimii ani în România. Cei care ar trebui să vorbească despre vaccinul COVID, de ce e bine să ne vaccinăm și care sunt beneficiile și riscurile pe care ni le asumăm sunt medicii carismatici, care știu să vorbească despre asta – doctorul Mihai Craiu, sunt câțiva medici de familie care sunt niște persoane publice care știu să vorbească despre asta, sunt experți în sănătate publică care au onestitatea și independența necesară să vorbească cu credibilitate despre asta. Există suficienți experți de sănătate publică în România, printre care mă număr și eu, care nu am avut și nu avem legături cu industria farmaceutică, nu putem fi acuzați că suntem părtinitori. Și vom spune dacă vom vedea sau vom suspiciona probmele cu vaccinarea. La fel cum vom spune dacă considerăm că aceasta este benefică. E nevoie, și asta se face în alte țări din Europa, nu înțeleg de ce la noi nu se întâmplă. Pentru că vom suferi foarte tare dacă unul dintre aceste elemente va fi pe pană. O mașină nu poate să meargă dacă nu are toate cele 4 roți umflate. Dacă una dintre roți e dezumflată, mergi câțiva kilometri mai greu și la un moment dat trebuie să tragi pe dreapta și nu te mai poți mișca. E foarte important ca toate aceste lucruri să fie administrate cum trebuie.”

Dimensiunea cea mai importantă a vaccinului anti-COVID-19 este siguranța lui

Vestea bună în acest moment este că avem mai mulți candidați serioși la un vaccin anti-COVID-19, mai exact 4 candidați, spune Vlad Mixich.

El subliniază însă că anunțurile de până acum ale companiilor ale căror vaccinuri funcționează în timpul studiului clinic sunt doar niște comunicate de presă ale acestora, iar autoritățile sanitare din Europa nu au văzut încă toate detaliile studiilor clinice respective, ci urmează să le vadă: „Dar vestea bună este că, rezultatele preliminare fiind pozitive, asta înseamnă că platforma tehnologică nouă pe care este dezvoltat acest vaccin și care este folosită de mai multe companii – vorbim de 4 candidați – funcționează. Sau cel puțin, dacă ea funcționează pe termen scurt, e posibil să funcționeze și pe termen mediu. Vestea bună de fapt aceasta este, nu că vaccinul are 90% eficacitate, pentru că asta nu știm cu siguranță – e 90% eficacitate la 28 de zile în condiții de studiu clinic, care sunt condiții controlate. Nu știm deocamdată care va fi această eficacitate la două sau la trei luni și în condițiile reale din lume. Studiile clinice pentru multe alte produse farmaceutice ne arată diferențe uneori semnificative între eficacitatea unui produs și eficiența lui, eficacitatea fiind măsurată în condițiile unui studiu clinic, în timp ce eficiența este în condițiile reale – atunci când vaccinul sau medicamentul respectiv este administrat într-un spital real, în condiții de stres etc. Deci această eficacitate de 90% poate foarte bine să crească sau să scadă. E un prag relativ, care a făcut foarte bine celor care și-au vândut acțiunile pe bursă în ziua respectivă, la compania respectivă. Dar pentru noi, cei care ne uităm cu atenție la asta, e o veste bună că această tehnologie nou folosită, funcționează. Iar aceasta este o veste bună pentru toate cele 4 companii care dezvoltă vaccin folosind această tehnologie. E o veste extraordinar de bună.”

Agenția Europeană a Medicamentului, instituția care trebuie să aprobe aceste vaccinuri noi, a publicat deja o procedură accelerată a evaluării candidaților pentru un vaccin contra noului coronavirus: „Așadar, tot intervalul de evaluare în condiții normale care putea să dureze, din momentul prezentării rezultatelor unui studiu de fază 3, și 2 ani de zile până se termina evaluarea, de această dată se face ceea ce se numește evaluare în timpul efectuării studiilor. Companiile depun la Agenția Europeană a Medicamentului și la celelalte agenții din domeniu datele preliminare ale studiilor înainte de a aștepta ca tot studiul să fie finalizat tocmai pentru a câștiga timp și a permite autorității de reglementare din domeniu să verifice datele și să interacționeze live, cât se poate de interactiv, cu cei care realizează studiul respectiv. Și asta e bine, pentru că grăbește foarte mult timpul necesar aprobării.”

Vlad Mixich subliniază însă că această procedură accelerată de evaluare și de aprobare a vaccinurilor „nu înseamnă că dimensiunea cea mai importantă a vaccinului pentru coronavirus nu este foarte atent monitorizată. Iar dimensiunea cea mai importantă a vaccinului pentru noul coronavirus nu este eficacitatea lui de a ne proteja împotriva infecției sau bolii, ci siguranța lui. Principiul de bază al oricărui vaccin este că el trebuie să aducă mai multe beneficii decât orice altceva există în prezent și trebuie să facă, practic, mai mult bine decât rău. De aceea, dimensiunea esențială în aprobarea oricărui vaccin este siguranța.”

„Acel vaccin trebuie să fie unul sigur, iar autoritățile din domeniu, istoric, s-au ars cu ciorba în așa fel încât acum suflă și în iaurt și sunt sigur că această dimensiune este foarte atent monitorizată. Unde există un posibil pericol, dar am convingerea că autoritățile din domeniu nu vor ceda vreodată – e posibil să existe presiuni politice ca lucrurile să se miște mai repede. Dar nu cred că aceste presiuni vor trece de rigorile oamenilor de știință care lucrează în aceste instituții și care nu depind în niciun fel de politicienii zilei. Sunt niște oameni liberi, nu depind de presiunea lui X sau a lui Y. Și cred că asta e de bine”, explică Vlad Mixich.

Cifrele epidemiei de coronavirus în România arată în continuare rău, deși avem o aparentă stabilizare

Cifrele epidemiei de coronavirus în România arată în continuare rău, pentru că, deși avem o aparentă stabilizare, la numărul acesta de cazuri, sistemul medical este depășit în continuare, iar cea mai mare problemă este de departe personalul medical insuficient, afirmă Vlad Mixich, în interviul acordat HotNews.ro.

„Medicii vorbesc despre asta și vedem tot mai multe relatări în presă despre faptul că serviciile medicale sunt mult supraîncărcate și unele dintre ele chiar depășite. 1.174 de pacienți în Terapie Intensivă cu COVID peste numărul de pacienți care ajunge în mod normal la Terapie Intensivă cu alte patologii înseamnă foarte mult și nu avem personal medical suficient, oricât de mult s-ar vorbi despre paturi, principala problemă este personalul medical”, subliniază Vlad Mixich.

El avertizează că „acest ritm nu poate fi susținut pe termen lung. Tocmai de aceea, măsurile luate sunt mai mult decât binevenite. Ce nu înțeleg eu este de ce în orașele unde se impune carantinarea practic vedem reguli aplicate în funcție de nu știm exact ce – Baia Mare, de pildă, a intrat în carantină, în timp ce Sibiul, unde lucrurile stăteau mult mai rău, a intrat mult mai târziu.”

Vlad Mixich este îngrijorat de faptul că, deși corect puse pe hârtie de autoritățile sanitare, bornele orientative nu sunt respectate unitar: „Și nu e foarte clar de ce în anumite zone aceste borne epidemiologice sunt luate în calcul de autorități, iar în altele nu.”

Problema cea mai mare este la autoritățile locale, potrivit lui Vlad Mixich: „Practic, acest tip de comportament al autorităților locale, pentru că în special despre ele vorbim, nu face altceva decât să submineze întreaga strategie de sănătate publică la nivel național, pentru că este imposibil și incorect să ne ceri nouă, oamenilor, să avem aderență și să respectăm toate regulile și recomandările, atâta timp cât motivele acestor recomandări nu sunt foarte clar exprimate, atâta timp cât implementarea acestor recomandări nu se face predictibil și uniform în funcție de regulile puse pe masă de autorități și, cel mai important, atâta timp cât nu avem un orizont de exit, ca să spun așa. Adică dacă într-un oraș este o incidență de 7 cazuri la 1.000 de locuitori și acolo se impune carantina, iar oamenii știu că atunci când scade sub 7, carantina va fi ridicată, dar în același timp, într-un alt oraș, situat la doar câteva sute de kilometri distanță, incidența este 11 și nu se impune carantina, atunci evident că totul devine extrem de relativizat. Nu mai are nimeni recomandări și soluții minune pentru această pandemie, din păcate suntem în mijlocul unei campanii electorale în care se încearcă politizarea absolut oricărei declarații din partea specialiștilor în domeniu.”

Este însă foarte dificil să ai pretenții de la oameni când tu, ca autoritate, nu aplici regulile într-un mod predictibil, avertizează Vlad Mixich: „Este, cumva, ca la școală. Dacă tu ți-ai învățat lecția foarte bine și ai primit nota 9 sau 10 de la profesor, dar dacă vezi că colegul tău de bancă nu știe foarte bine lecția, dar tot 9 sau 10 primește, este clar că nu îl vei mai respecta pe profesorul respectiv. E ceva cât se poate de simplu. Este și reacția unui copil de clasa a VI-a sau a VII-a. Iar aceasta mi se pare o problemă care se resfrânge la nivelul întregii țări.”

Uniunea Europeană alocă 5,1 miliarde de euro pentru sănătate în următorii ani. „O oportunitate fantastică pentru România”

În tot acest timp, la Bruxelles se vorbește pentru prima dată despre o Uniune Europeană a Sănătății. La nu mai puțin la 5,1 miliarde de euro se ridică fondurile ce vor fi alocate de Uniunea Europeană în perioada 2021-2027 pentru sănătate. Practic, este cel mai mare fond de investiții în sănătate acordat vreodată în UE, amintește Vlad Mixich.

„Știți că sănătatea nu este un domeniu de competența Uniunii Europene, ea rămâne momentan la nivelul guvernelor naționale. Este un domeniu de competența fiecărei țări, cu excepția crizelor de sănătate publică și a zonei aprobării medicamentelor. Acestea sunt cele două excepții notabile în care Uniunea Europeană are un cuvânt important de spus. Dar din cauza acestei lipse de autoritate, fondurile europene destinate exclusiv sănătății nu au fost niciodată foarte numeroase. Este pentru prima dată”, explică președintele Observatorului Român de Sănătate.

Pentru România, acest lucru înseamnă o oportunitate fantastică, spune Vlad Mixich: „Acel buget de 5,1 miliarde de euro este cel mai mare alocat vreodată sănătății, este de fapt un fond de investiții pentru refacerea sistemelor de sănătate, iar România este una dintre țările care au cea mai mare nevoie de investiții în sistemul medical. Știm că atât Ministerul Fondurilor Europene, cât și Ministerul Sănătății s-au pregătit și au definit mai multe priorități pentru care acești bani să fie atrași, se discută cu Comisia Europeană și se negoziază aceste priorități, se pune accentul pe medicina comunitară, pe medicina primară dar și pe investițiile în construcțiile de spitale.”

De altfel, cel mai mare proiect de țară al României în perioada următoare este chiar refacerea sistemului medical, consideră Vlad Mixich: „Atât a infrastructurii fizice, cât și a infrastructurii umane. Aici vorbim despre proiectele spitalelor regionale, care sunt foarte importante și avem foarte mare nevoie de ele, vorbim despre reorganizarea sistemului medical și de întărirea medicinei primare și a medicinei comunitare într-un fel integrat – e ceea ce se întâmplă în vestul Europei și în România se întâmplă mai puțin. Ce înseamnă o medicină integrată? Înseamnă că sistemul are grijă de pacient nu doar în momentul în care intră în spital și până ce iese din spital, ci și înainte și după. Nu știu câți pacienți din România, când sunt externați din spital, primesc un plan de îngrijiri după ce au fost externați, iar medicii și asistentele medicale îi sună să îi întrebe dacă au pus în aplicare toate acele recomandări din planul primit după externare. Toate aceste elemente sunt prinse, în mai mare sau mai mică măsură, în prioritățile pentru care România va încerca să atragă fonduri europene și este o oportunitate enormă pentru noi, ca sistem medical.”

Vlad Mixich este expert în politici de sănătate, membru în conducerea Alianței Europene pentru Sănătate Publică și președintele Observatorului Român de Sănătate, ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor si a serviciilor de sănătate.