Procedura fiscală într-o nouă prezentare: mai clară, mai digitală!

Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să primești! sau a cădea din lac în puț, limba română abundă de proverbe care subliniază dezavantajele demersurilor sau dorințelor dezechilibrate.

Nici Codul de Procedură Fiscală nu scapă de aceste metehne. Unele dintre modificările introduse prin OG 31/2022 reflectă dorința clarificării prevederilor și a digitalizării care ar trebui să devină noul standard în interacțiunea dintre contribuabil și autoritățile fiscale.

Demersul este lăudabil având în vedere că majoritatea întrebărilor pe care le au contribuabilii nu țin de substanța Codului Fiscal și a obligațiilor impuse de acesta, ci de procedurile pe care ANAF le utilizează. În raportul publicat de Direcția Generală Asistență Contribuabil (Deficiente_SI_2022.pdf (anaf.ro)) pentru Semestrul I din 2022 se poate observa că întrebările (transmise prin email) ce țin de Codul de Procedură Fiscală și/ sau de Spațiul Privat Virtual depășesc cu mult suma tuturor celorlalte domenii care au ridicat probleme contribuabililor:

• 100.895 întrebări prin email referitoare la Codul de Procedură Fiscală și la Spațiul Privat Virtual, și numai
• 66.012 întrebări prin email referitoare la Codul Fiscal, case de marcat, timbru de mediu, evitarea dublei impuneri sau altele.

Prin urmare trebuie clarificat Codul de Procedură Fiscală și îmbunătățite sistemele aferente Spațiului Privat Virtual. OG 31/2022 încearcă să aducă un pic de lumină, dar o parte din modificări ar putea face mai mult rău: comunicarea electronică a actelor fiscale astfel cum este implementată și clarificările interacțiunii dintre procedura fiscală și insolvență riscă să creeze mai multă confuzie.

1. Comunicarea actelor administrativ fiscale prin SPV

Deși nu ar trebui să fie o concurență între SPV și rețelele sociale online, estimăm că în perioada următoare SPV va fi mai des accesat decât acestea. Motivul ține de introducerea în Codul de Procedură Fiscală, în vigoare de la 3 septembrie, a prevederii prin care se consideră că un act administrativ fiscal va fi considerat comunicat la data punerii la dispoziţia contribuabilului/plătitorului prin mijloace electronice.

Vom sta cu ochii pe SPV mai ceva ca pe butelie pentru că nu există siguranța unui sistem funcțional de notificare (deși există o casuță bifată menită a transmite notificări către email, atest, ex propriis sensibus, că ea nu-și face treaba mereu). Prin urmare, oricând puteți primi o decizie de impunere, un titlu executoriu, o somație etc. de care să nu știți și pe care poate ați dori să le contestați.

Măsura poate cauza prejudicii deoarece:

• Pentru atacarea unui act administrativ fiscal, contribuabilul are la dispoziție, de regulă, un termen de 45 de zile. Trece repede, mai ales vara când pare că ANAF are o aplecare către emiterea de decizii de impunere.
• Pentru inițierea unei contestații la executare (împotriva unei somații sau a unei popriri, de exemplu), termenul este și mai scurt, de numai 15 zile.
• Pentru plata sumelor înscrise în deciziile de impunere, termenele (de plată sau de inițiere a unor proceduri de obținere a unor facilități de plată) se determină tot prin raportare la data comunicării.

Ceea ce este neobișnuit este faptul că prin OG 31/2022, care introduce regula de mai sus de la 03 septembrie 2022, se înlocuiește o regulă de comunicare ce fusese întărită ultima oară în luna iunie 2022. Ordinul 1090/2022 detalia procedura de comunicare a actelor administrativ fiscale prin intermediul mijloacelor electronice și prevedea că un act se consideră comunicat prin SPV în termen de 15 zile de la data punerii lui la dispoziția contribuabilului prin mijloacele electronice.

OG 31/2022 elimină cele 15 zile. Cum termenele sunt destul de scurte în special în ceea ce privește contestațiile la executare, această eliminare conduce la necesitatea urmăririi frecvente a SPV de către contribuabili pentru a-și putea menține drepturile de contestare a actelor administrativ-fiscale și a evita dobânzile și penalitățile.

2. Creanțe înscrise la masa credală vs. creanțe născute anterior/ ulterior deschiderii procedurii

O altă modificare introdusă prin OG 31/2022 are în vedere modalitatea în care se sting creanțele ANAF față de un debitor aflat în insolvență. Noua lege înlocuiește noțiunea de creanțe născute după data deschiderii procedurii insolvenţei cu noțiunea de creanțe înscrise la masa credală.

Motivul? Nota de fundamentare a OG 31/2022 (Nota de Fundamentare – OG nr.31/31.08.2022 (gov.ro)) menționează următorul motiv: În acest context, precizăm că în cuprinsul art. 165 se face referire la obligațiile fiscale născute anterior sau ulterior deschiderii procedurii insolvenței fără ca în Codul de procedură fiscală aceste obligații să fie definite. Lipsa definiției din Codul de Procedură Fiscală pare să fi fost problematică. Dar noua noțiune de creanțe înscrise la masa credală este definită?

Nu pare a fi. În realitate ambele noțiuni sunt utilizate în Legea 85/2014 care se bazează pe diferența dintre creanțe născute anterior deschiderii procedurii și creanțe născute ulterior deschiderii procedurii și care detaliază și modul în care unele sau altele pot ajunge să fie înscrise la masa credală.

De altfel, clarificarea din OG 31/2022 naște mai multe întrebări decât formula anterioară. În formularea anterioară momentul deschiderii procedurii insolvenței este reprezentat de o dată care este clară și numai nașterea unei creanțe este o noțiune care ar putea conduce la interpretări. În noua formulă, înscrierea la masa credală este o noțiune fluctuantă deoarece masa credală este în continuă schimbare după deschiderea procedurii insolvenței:

• Există o masă credală care integrează tabelul preliminar de creanțe,
• Există o altă masă credală după ce se soluționează contestațiile și se definitivează tabelul preliminar, și
• Există o altă masă credală care se clarifică atunci când se pune problema falimentului.

Mai mult, există creanțe fiscale care ar putea rămâne în afara masei credale. De exemplu: dacă autoritățile fiscale emit decizii (principal și/ sau accesorii) pe care debitorul nu le contestă și care nu sunt înscrise la masa credală deși au în vedere creanțe anterioare? Conform Codului de procedură fiscală, deoarece nu sunt înscrise la masa credală, ele ar putea fi stinse prin plăți realizate de debitor. În materie de TVA astfel de situații pot apărea și mai des având în vedere că inspecțiile ce vizează rambursarea se realizează cu întârziere și există riscul apariției unor sume anterioare care să nu fie înscrise la masa credală. În formularea anterioară ele ar fi fost ignorate pentru că erau anterioare.

Noua formulă poate crea confuzii și contribuabilii în insolvență trebuie să verifice sumele pe care autoritățile le integrează în decizii emise ulterior deschiderii procedurii pentru a evita apariția unor creanțe anterioare care nu sunt înscrise la masa credală și care riscă astfel să fie plătite fără voie.

Este binevenită orice încercare de clarificare a prevederilor procedural fiscale. Cele mai multe sunt benefice, altele mai mult încurcă și, în fine, o mică parte dintre ele strică. Cu toții învățăm pe parcurs și autoritățile nu fac excepție. Ar fi util însă ca, după ce au învățat ceva, să ne anunțe și pe noi. Programul de asistență contribuabil a evoluat foarte mult în ultimii ani și a devenit un partener de încredere al contribuabililor. Poate evolua și mai mult. O sursă de inspirație pot fi paginile web ale autorităților din Franța și Anglia care clarifică legislația fiscală – Bienvenue sur bofip-archives.impots.gouv.fr | bofip-archives.impots.gouv.fr sau HM Revenue & Customs – GOV.UK (www.gov.uk).

Articol semnat de George Trantea (partener, Filip & Company)