Strategia de digitalizare a educației din România: Alfabetizarea digitală ar putea începe de la grădiniță, acces la internet 4G pentru toți elevii / Unde suntem acum

Strategia de digitalizare a educației din România 2021-2027, pe care Ministerul Educației a anunțat că o lansează vineri în dezbatere publică, prevede începerea alfabetizării digitale a copiilor încă din grădiniță, ceea ce ar permite în câțiva ani ca examenele naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a sau testările PISA să folosească tehnologia. Strategia mai prevede infrastructura necesară digitalizării și conexiune la internet în toate școlile, formarea profesorilor, cursuri de formare pentru părinți, curriculum școlar pentru meserii emergente. Ținta este ca, până în 2027, 90% din populația țării să fie alfabetizată digital.

Competențe digitale în programa din învățământul primar, din 2021 / Evaluarea competențelor digitale, inclusă în examenul național de la finalul clasei a VIII-a – strategie

Ministerul Educației a lansat vineri în dezbatere publică, până în 15 februarie, Strategia de digitalizare a educației din România 2021-2027 SMART.Edu.

CONSULTĂ AICI STRATEGIA DE DIGITALIZARE A EDUCAȚIEI

”Această strategie trebuie să devină un proiect de țară pentru că dacă ne dorim să construim o Românie modernă, trebuie să construim în primul rând o Românie educată. Până la acest moment, România nu avea o strategie națională privind digitalizarea sistemului de educație și formare, iar aceasta, așa cum am mai spus, pentru mandatul meu de ministru reprezintă un proiect prioritar. Strategia de digitalizare a educației a apărut pentru că realitatea o impunea. Digitalizarea nu a fost în agenda ultimilor miniștri ai educației. De exemplu, în ultimii 10 ani, bugetul de investiţii al Ministerului Educaţiei pentru digitalizare a fost de zero lei”, a susținut ministrul Educației, Monica Anisie, la conferința de lansare a strategiei.

”Competența digitală este inclusă la nivel gimnazial în acest moment, însă studiile realizate în această perioadă arată că este o mare nevoie de dezvoltare a acestor competențe de la nivelurile primar și preșcolar sau chiar din învățământul secundar, în zonele defavorizate. Astfel realizarea de programe de digitalizare timpurie, încă de la grădiniță de exemplu, ne-ar permite faptul ca în următorii câțiva ani să putem utiliza tehnologia atunci când susținem examenele naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a sau să introducem tehnologia atunci când se susțin testările PISA. Suntem printre puținele țări la acest moment care mai susținem testele PISA pe acele caiete de hârtie”, a spus subsecretaurul de stat în Ministerul Educației la prezentare.

Documentul prevede și curriculum școlar pentru meserii emergente.

”Strategia propune măsuri concrete în anticiparea calificărilor și a competențelor specifice acestor meseriile noi. Sistemul de educație trebuie să devină unul flexibil și agil. Trebuie realizat un cadru astfel încât sistemul de educație să țină pasul cu cerințele pe care piața muncii le impune. Acum, tot procesul de acreditare și formare într-o calificare nouă durează de la câteva luni la câțiva ani. Una dintre propunerile concrete este ca sistemul de educație să adapteze procedurile ca să țină pasul cu schimbarea”, a mai explicat Jean Badea.

Strategia mai prevede:

revizuirea programei pentru învățământul secundar,
dezvoltarea de programe pentru alfabetizarea digitală a copiilor cu dizabilități,
dezvoltarea de stagii de practică pentru studenți și realizarea de programe de formare pentru părinți care să le permită acestora să-și susțină elevii nu numai în învățarea online ci și în achiziția de competențe digitale,
dezvoltarea competențelor digitale permanente prin centre comunitare și care să pună la dispoziția comunității resursele și consilierea pentru dezvoltarea competențelor digitale,
stimularea IMM-urilor pentru desfășurarea de programe de formare a personalului propriu pentru dobândirea competențelor digitale prin vouchere care să asigure accesul la acest tip de programe,
infrastructură și resurse tehnologice pentru toate unitățile de învățământ
resurse educaționale deschise, operaționalizarea bibliotecii școlare virtuale care să pună la dispoziția elevilor și a cadrelor didactice resursele necesare desfășurării procesului de educație, creerea de clase virtuale, etc,
conexiune la internet pentru toate unitățile de învățământ din România,
conexiune 4G pentru elevii din toată țara cu posibilitatea oferirii de vouchere care provin din comunități dezavantajate
crearea de spații comunitare cu acces gratuit la internet în special în comunitățile vulnerabile
securitatea cibernetică, siguranța datelor.

„Aproximativ 400.000 de elevi la momentul acesta nu au acces la internet din 3 milioane. (…) Nu au acces acasă. Este vorba de comunitățile care nu au acces la momentul acesta la internet. Ne interesează fiecare elev în parte și un elev, dacă nu are, noi trebuie să susținem măsuri inclusiv pentru un elev. Nu putem să spunem că sunt puțini elevi și nu ar trebui să susținem niște măsuri pentru ei doar pentru că sunt mai puțini. Sper ca în doi ani, din discuțiile pe care le avem, în funcție și de prognoza pe care și Ministerul Comunicațiilor a făcut-o în doi ani vom avea internet în toate comunitățile”, a declarat Jean Badea.

Jean Badea a menționat că autoritățile ar putea acorda vouchere elevilor care nu își permit plata unui abonament la internet, care să acopere contravaloarea acestuia.

”Pentru a susține procesul de educație, măsurile pe care le vizăm sunt acelea de a avea tehnologie și infrastructură adecvată. Un telefon nu este potrivit pentru învățarea pe termen lung în online. Conexiunile mai jos de 4G nu pot susține învățarea în format sincron. Targetul pe care ni l-am propus este ca fiecare elev să beneficieze de conexiune minim 4G în ideea în care să existe o viteză suficientă ca să poată participa inclusiv la lecții sincron ca să poată accesa cum trebuie resursele, platformele educaționale”, a explicat acesta.

Strategia de digitalizare a educaţiei din România va fi în consultare publică până în 15 februarie 2021. Banii necesari implementării strategiei ar putea veni din fonduri europene nerambursabile, iar în fiecare an vor fi prevăzuți în bugetul Ministerului Educației bani dedicați digitalizării.

Ținte asumate prin strategie, până în 2027:

90% din populația României alfabetizată digital
82% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani să fie formată pentru meserii emergente pentru inserția de succes pe piața muncii;
toate unitățile de învățământ din România să fie dotate cu infrastructură și resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente.

Unde suntem acum:

15,3% rata de părăsire timpurie a școlii;
43% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 si 74 de ani au competente digitale reduse; (Eurostat 2019)
10% din populația României are abilități digitale superioare; (Eurostat 2019)
locul 50 în rândul ţărilor care au participat la testele PISA (OECD, decembrie 2019)
locul 27 în UE în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către intreprinderi (DESI 2020)
locul 11 la nivel european, conectivitate internet
1,2% din totalul femeilor încadrate în muncă sunt specialiste în domeniul TIC
37% dintre profesori se consideră utilizatori avansaţi ai noilor tehnologii, iar 53% se considera utilizatori de nivel mediu, dar nu neapărat utilizatori ai platformelor educaționale (Raport TALIS 2018)
50% din directorii de şcoli declară că procesul educational din şcolile lor este afectat de …dispozitive de tehnologie digitală insuficiente sau necorespunzătoare” (Raport TALIS 2018)

Strategia de digitalizare a educației din România: Alfabetizarea digitală ar putea începe de la grădiniță, acces la internet 4G pentru toți elevii / Unde suntem acum

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”