Strategia energetică, varianta finală: Ponderea energiei regenerabile va ajunge la 44% până în 2035

Ministerul Energiei a mărit, în ultima variantă a strategiei energetice, ținta pentru energia regenerabilă care trebuie atinsă la nivelul anului 2023. Potrivit documentului publicat vineri pe site-ul ministerului, ponderea surselor regenerabile în consumul de energie va ajunge de 44% în 2035, respectiv 73% în 2050. În varianta inițială a strategiei, înainte a fi dezbătută public, ținta era de 41,1% în 2035 și 86,1% în 2050, față de o pondere de 24,4% în 2020.

Documentul a fost pus în luna iunie în dezbatere publică, iar acum Ministerul Mediului trebuie să decidă dacă are sau nu nevoie de aviz de mediu. Strategia a fost concepută în așa fel încât să evite procedurile îndelungate pe care le presupune obținerea unui aviz de mediu.

Mai exact, din document lipsesc proiecte energetice punctuale, nefiind menționate numele acestora și făcându-se referiri vagi asupra lor. De exemplu, nu este pomenit proiectul mini-reactoarelor de la Doicești, însă este menționată „extinderea sectorului nuclear național, cu construcția de noi unități de scală mare și reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR) până în 2035”.

Cărbunele va dispărea până în 2032

Țintele privind energia regenerabilă vor fi îndeplinite, în principal, prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene, solare, hidroenergetice și geotermale, utilizarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.), precum și prin electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire, se arată în strategie.

Pentru atingerea obiectivelor și țintelor stabilite, procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili solizi din mixul energetic reprezintă o acțiune necesară, astfel România a stabilit anul 2032 ca termen pentru dezafectarea capacităților de producere a energiei pe bază de huilă și lignit.

Odată cu creșterea capacităților de producere a energiei electrice din SRE, stocarea energiei în baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și hidrogenul vor juca de asemenea un rol esențial pentru creșterea flexibilității și echilibrării sistemului electroenergetic, având capacitatea de a oferi servicii de reglaj primar, secundar și terțiar.

Infrastructură comună cu Republica Moldova pentru producerea și transportul hidrogenului

În strategie este menționată și „dezvoltarea unei infrastructuri comune pentru producerea și transportul hidrogenului verde care constituie un obiectiv strategic cu impact major asupra emisiilor de gaze cu efect de seră și în procesul de asigurare a tranziției energetice”.

Potrivit documentului, Republica Moldova dispune de resurse regenerabile valoroase care pot fi utilizate pentru producerea hidrogenului verde.

Prin interconectarea cu rețeaua energetică a României, hidrogenul verde produs în Republica Moldova poate fi transportat către piețele de consum din România.