STUDIU: Adolescenții de azi spun că au o viață grea. Psiholog: „Utilizarea intensă a aplicațiilor și rețelelor duce la dificultăți în menținerea atenției, dar și la fenomenul de cyberbullying!”

Adolescența este o perioadă încărcată de provocări. Nu numai pentru părinți, ci și pentru adolescenți. Chiar dacă, uneori, din puncte de vedere diferite, și unii, și ceilalți au dreptate. Însă măcar în privința impactului mai mult negativ decât pozitiv al tehnologiei, al utilizării rețelelor sociale, au căzut de acord.

Dacă perioada copilăriei a fost una liniștită, fără griji majore, copleșitoare, adolescența vine ca un tăvălug care tulbură, aduce emoții, nesiguranță, îngrijorări și stres. Cercetarea „Why Many Parents and Teens Think It’s Harder Being a Teen Today”, realizată pe baza unui chestionar și publicată pe site-ul propriu de Pew Research Center (Centrul de Cercetare Pew), a arătat că ambele categorii – părinți de adolescenți și adolescenți – sunt de acord că această perioadă este mai dificilă în prezent decât era în urmă cu 20 de ani.

Cercetarea a inclus 1.453 de părinți de adolescenți, aceștia fiind întrebați dacă a fi azi adolescent este mai greu, mai ușor sau la fel cum era cu 20 de ani în urmă. Într-un procent de 69%, părinții au fost de părere că lumea de azi este mai dură cu adolescenții, 44% dintre adolescenți având și ei exact aceeași opinie. Studiul – care face parte dintr-o serie pe care oamenii de știință îl realizează cu privire la adoptarea tehnologiei în rândul adolescenților – este focusat pe mai multe aspecte ale vieții acestora, cum ar fi presiunea socială sau violența.

Nesupunerea la „norme” are consecințe

Cei mai mari factori de stres identificați de părinți, care fac grea viața adolescenților, sunt rețelele sociale (41%) și tehnologia în general (26%). În opinia adolescenților participanți la studiu, presiunea pe care o resimt din cauza tehnologiei și a rețelelor sociale vine din faptul că acestea le „dictează” ce să facă, ce să spună și cum să arate, nesupunerea la „reguli” făcându-i să devina niște proscriși.

Cu toate acestea, tinerii recunosc că tehnologia, respectiv internetul, pe de altă parte, le oferă și o serie de avantaje cum ar fi să obțină orice informație de care au nevoie în doar câteva secunde sau să comunice cu persoane de oriunde din lume. Și totuși, chiar dacă admit că internetul are și părți bune, nu doar rele, potrivit lui Jeffrey Gottfried, unul dintre autorii cercetarii, sentimentul general al adolescenților este că tehnologia le-a îngreunat viața.

Internetul – un instigator, rețelele sociale – un câmp de luptă mental

Dacă în urmă cu 20 de ani a te certa cu un coleg sau prieten se solda cu întreruperea legăturii cu acesta (fie și temporar), cei doi nemaivorbindu-și, în era tehnologiei lucrurile stau exact invers. Un conflict din real se prelungește și devine mai dificil în virtual. Cearta se mută pe rețelele de socializare, iar atacurile online perpetuează problema și o prelungesc. Iar conflictul nu mai este doar între cei doi, îi include și pe alții, astfel încât totul degenerează și capătă alte dimensiuni.

Un alt aspect îngrijorător, grav, îl reprezintă hărțuirea online în rândul adolescenților, care din nefericire duce la tulburări mintale și uneori chiar mai departe de-atât, la sinucidere. Iar statisticile la nivel mondial arată că hărțuirea online capătă dimensiunile unei epidemii.

Susanna Park, expert în sănătate publică la aplicația de wellness Skylight, susține că 46% dintre adolescenții cu vârste între 13 și 17 ani au raportat că au experimentat-o. „Aceasta este o problemă de sănătate publică, deoarece victimele hărțuirii cibernetice au avut de aproape 2,5 ori mai multe riscuri de dezvolta tulburări psihosomatice (afecțiuni fizice cauzate sau agravate de factori psihologici precum stresul, anxietatea etc) decât cei care nu au suferit niciodată hărțuire cibernetică”, explică Park.

Un peisaj propice hărțuirii

Titania Jordan, autoarea cărții Parenting in a Tech World și Chief Parent Officer al Bark, o resursă concepută pentru a ajuta la protejarea copiilor online, nu crede că adolescenții intenționează neapărat să fie răutăcioși în online, mai degrabă rețelele sociale sunt create pentru a genera acest tip de comportament.

„Însăși natura rețelelor sociale se pretează la excludere (liste de prieteni apropiați, excluderea din grup, urmărirea/anularea urmăririi). Am creat, în esență, un peisaj propice pentru hărțuirea cibernetică în această etapă de dezvoltare, care afectează profund sănătatea mintală a adolescenților”, a mai afirmat ea.

Psiholog: „Utilizarea intensă a aplicațiilor și rețelelor poate duce la dificultăți în menținerea atenției”

Anamaria Radu, psiholog și consilier școlar, consideră că tehnologia poate fi un instrument extrem de valoros și util pentru adolescenți, însă este necesar să fie utilizată într-un mod echilibrat pentru a nu avea prea multe efecte negative. „Efectele negative pot varia și în funcție de cum este utilizată tehnologia de către aceștia. În primul rând, atenția merge către managementul timpului petrecut online și în al doilea rând conținutul la care ei sunt expuși. Printre efectele negative ale acesteia pe primul loc se află  dependența de tehnologie, faptul că petrec foarte mult timp în fața ecranelor. Scăderea capacității de concentrare, utilizarea intensă a aplicațiilor și rețelelor poate duce la dificultăți în menținerea atenției.”

Psihologul atenționează că acestă dependență are și un impact semnificativ asupra somnului.

De asemenea, important este și conținutul la care pot fi expuși adolescenții, respectiv comportamentele violente și dăunătoare. „Nu în ultimul rând, atenție la impactul asupra sănătății psihice a adolescenților, întrucât pot fi expuși la fenomenul de cyberbullying, care vine împreună cu presiunea de a avea o imagine perfectă și nevoia de a primi aprecierea celorlalți prin like-uri sau comentarii. Gestionarea timpului online este primordială în prevenirea riscurilor, prin crearea unor limite clare și reducerea efectelor negative”, a concluzionat psihologul Anamaria Radu.

Sursa foto: Dreamstime.com